Dovadă de Autoritate (PoA): Ce este și la ce folosește în lumea cripto?

În lumea criptomonedelor și a tehnologiei blockchain, mecanismele de consens sunt esențiale pentru a asigura securitatea și validarea tranzacțiilor în orice rețea blockchain. Există diferite tipuri de protocoale, cele mai cunoscute fiind Proof of Work (PoW) și Proof of Stake (PoS). Insa, în ultimii ani a apărut un nou tip de protocol numit Proof of Authority (PoA) - Dovadă de Autoritate. Acest mecanism se diferențiază în principal prin abordarea sa față de validarea tranzacțiilor. Oferă o alternativă pentru rețelele care caută o eficiență mai mare fără a sacrifica securitatea.

În acest articol, vom explora ce este o Dovadă de Autoritate (PoA), originea sa, cum funcționează și ce beneficii și limitări oferă comparativ cu alte mecanisme de consens. În plus, vom examina câteva exemple de blockchains care îl utilizează deja și vom vedea, de asemenea, o proiecție către alte alternative precum Proof of Space (PoSpace).

Originea Proof Of Authority (PoA) - Dovadă de Autoritate | Ce îl face necesar?

Protocolul Proof of Authority (PoA) a fost propus din necesitatea de a găsi o soluție la limitările pe care le prezentau alte mecanisme de consens, cum ar fi deja clasicele PoW și PoS. Acesta este un subiect obișnuit în lumea tehnologică: întotdeauna apar noi tehnologii pentru a îmbunătăți pe cele vechi, iar PoA nu face excepție de la aceasta.

În acest sens, protocolul Proof of Work (PoW), utilizat de rețele precum Bitcoin, necesită cantități mari de energie din cauza calculelor complexe necesare pentru a mina blocuri. Acest lucru îl face costisitor și puțin eficient din punct de vedere energetic. Pe de altă parte, Proof of Stake (PoS), deși este mai eficient în termeni de consum de energie, ridică provocări legate de concentrarea puterii în mâinile celor cu cantități mai mari de criptomonede.

Așadar, PoA apare ca o soluție intermediară pentru rețelele blockchain care au nevoie de o viteză mai mare de procesare și validare, dar care nu doresc să depindă de investiții mari în hardware sau acumularea de active. Acest protocol a fost proiectat pentru rețele private sau consorțiate, unde identitatea validatorilor este cunoscută și de încredere, eliminând necesitatea resurselor intensive sau a cantităților mari de staking.

Ce este protocolul Proof of Authority (PoA) - Dovadă de Autoritate în blockchain?

Protocolul Proof of Authority (PoA), sau dovada de autoritate în română, este un mecanism de consens în care validatorii sunt selectați în funcție de identitatea și reputația lor. Nu depind de cantitatea de putere computațională (ca în PoW) sau de cantitatea de criptomonede acumulate (ca în PoS).

În PoA, un set limitat de validatori autorizați sunt responsabili de crearea de noi blocuri și validarea tranzacțiilor. Acest lucru conferă rețelei o eficiență și o viteză mai mare.

Această abordare se bazează pe ideea că identitatea validatorilor este publică și reputația lor este în joc. Astfel, se stimulează comportamentele oneste și se garantează că nu vor încerca să manipuleze rețeaua. Validatorii nu trebuie să concureze între ei, ca în PoW. Ei se rotesc pentru a valida blocuri conform unui proces prestabilit.

Ce condiții trebuie să îndeplinească o dovadă de autoritate?

În PoA, deși nu există un "staking" tradițional ca în PoS (unde validatorii blochează o anumită cantitate de tokenuri), există condiții care trebuie îndeplinite pentru a deveni validator. Să vedem care sunt aceste condiții:

• Identitate publică și verificată: Validatorii trebuie să aibă o identitate verificabilă și, în general, publică. Reputația lor va fi legată de buna funcționare a rețelei (și poate fi afectată negativ de eșecurile acesteia, astfel încât se asigură că fiecare validator se străduiește să ofere o performanță bună).
• Reputație: Increderea în sistem provine din faptul că validatorii au o reputație de protejat. Dacă acționează greșit sau rău intenționat, prestigiul și cariera lor profesională (și, desigur, veniturile lor) pot fi grav afectate.
• Selectați de rețea: De obicei, în PoA validatorii sunt selectați printr-un proces predefinit. Odată autorizați, participă la crearea de blocuri într-un mod mai rapid și eficient.

Cum funcționează Proof of Authority (PoA)?

Funcționarea protocolului PoA urmează un proces structurat, de obicei definit anterior creării propriei blockchain sau lanț de blocuri. Acesta constă in mai multe etape:

• Etapa 1 - Selecția și autorizarea validatorilor. Validatorii sunt selectați în avans în funcție de criteriile stabilite de rețea. Acest set de validatori este de obicei limitat și trebuie să îndeplinească cerințele de identitate publică și reputație. Această selecție este crucială deoarece succesul protocolului se bazează pe faptul că validatorii sunt de încredere.

• Etapa 2 - Ture de validare. In loc să concureze între ei, așa cum se întâmplă în PoW, validatorii în PoA își iau rândul pentru a propune și valida blocuri. Acest lucru permite un proces mai rapid și mai eficient. Nu se irosește puterea computațională în rezolvarea algoritmilor matematici complecși, așa cum se întâmplă cu PoW.

• Etapa 3 - Propunerea blocurilor. Când un validator este responsabil de tura sa, propune un nou bloc cu tranzacțiile recente. Acest bloc este difuzat celorlalți validatori pentru revizuire și aprobare.

• Etapa 4 - Aprobarea blocului. Ceilalți validatori revizuiesc blocul propus pentru a se asigura că respectă regulile protocolului și că nu conține tranzacții invalide. Dacă blocul este valid, este adăugat la lanț, iar validatorul responsabil de validarea blocului primește recompensa sa (plătită în criptomoneda proprie a blockchain-ului).

• Etapa 5 (opțional) - penalizare pentru comportament necorespunzător: deși PoA este eficient, dacă un validator acționează necinstit, poate fi identificat și exclus cu ușurință din grupul de validatori, cu consecințe negative pentru reputația sa și pierderea recompenselor sale.

Există exemple de blockchain care funcționează sub protocolul Proof of Authority?

Desigur, sunt deja numeroase blockchain-uri care au adoptat Proof of Authority (PoA) pentru a-și optimiza operațiunile, îmbunătățind viteza și reducând latența. Câteva exemple dintre cele mai notabile din industrie sunt următoarele:

• VeChain: Deja în 2021, VeChain, proiectul blockchain axat pe lanțul de aprovizionare lider în sector, și-a actualizat mecanismul de consens la PoA pentru a urmări produse și lanțuri de aprovizionare în multiple industrii. În cadrul acestuia, un exemplu de validator cu multă autoritate este Deloitte, care este una dintre cele mai mari companii de consultanță din lume.

• Ripple: Faimoasa și veterana companie Ripple utilizează un tip propriu de PoA, numit „XRP Ledger Consensus Protocol”.

• Energy Web Chain este un blockchain proiectat pentru sectorul energetic care utilizează Proof of Authority. Validatorii sunt companii din industria energetică. În cadrul acesteia, principalul validator este compania Shell, una dintre cele mai mari companii de energie din lume.

Este protocolul Proof of Authority (PoA) cel mai bun consens de validare în comparație cu cele anterioare?

Protocolul Proof of Authority (PoA) oferă avantaje cheie în comparație cu mecanismele de consens anterioare, cum ar fi Proof of Stake (PoS) și Proof of Work (PoW), dar nu este neapărat "cel mai bun" în termeni absoluți. Totul depinde de contextul și nevoile specifice ale fiecărui proiect blockchain.

De exemplu, în favoarea sa, putem spune că este preferabil în termeni de eficiență, viteză și concentrare ridicată.

1. Eficiență: Nu necesită un consum intensiv de energie ca în PoW, nici acumularea de cantități mari de criptomonede ca în PoS.
2. Validare rapidă: Având un număr limitat de validatori cu ture predefinite, blocurile sunt procesate mult mai rapid. Acest lucru este deosebit de util în rețelele unde viteza tranzacțiilor este crucială.
3. Concentrare economică mai mică: În PoS, validatorii cu mai multe tokenuri au mai mult control asupra rețelei, ceea ce poate genera o concentrare a puterii. În PoA, validatorii sunt selectați pe baza reputației și identității publice, ceea ce reduce această dependență de capital.

Poate principalul handicap este scalabilitatea sa către blockchain cu un număr mare de participanți. Nefiind cunoscuți unii cu alții, ar putea exista probleme de generare a încrederii în validatori, provocând comportamente necorespunzătoare.

Toate acestea ne conduc să credem că protocolul PoA poate fi cea mai bună opțiune în situații în care eficiența, viteza și costul redus sunt mai importante decât descentralizarea absolută, cum ar fi blockchain-urile private sau consorțiale.

Staking cu criptomonede: Platforme de top și cum funcționează

Pro și contra ale probei de autoritate

Dincolo de Proof of Authority: Vine Proof of Space

Pentru a încheia articolul, mergem puțin mai departe. Proof of Authority nu este singura inovație în sectorul blockchain. O alternativă emergentă este Proof of Space (PoSpace).

PoSpace se bazează pe utilizarea spațiului de stocare disponibil, în loc de puterea computațională sau staking-ul de criptomonede. Conceptul din spatele PoSpace este că participanții trebuie să dedice o anumită cantitate de spațiu pe disc ca dovadă a angajamentului lor față de rețea.

PoSpace oferă o alternativă mai ecologică și accesibilă, rezolvând limitarea PoA la validatori concreți. De asemenea, rezolva limitările PoW și PoS, deoarece există mulți utilizatori care au cantități mari de stocare neutilizată și ar fi încântați să o folosească. Chia Network este unul dintre principalele exemple care utilizează acest protocol, oferind o alternativă suplimentară pentru validarea tranzacțiilor și crearea de blocuri.

În concluzie, consensul de verificare prin dovada autorității (PoA), merge un pas mai departe decât PoW și PoS. El pune în valoare onestitatea și reputația participanților, și nu rivalitatea lor (PoW), sau acumularea de criptoactive (PoS).

FAQ