logo RankiaRomânia

Portofoliu de investiții: acțiuni, ETF-uri și titluri de stat

Cum construiești un portofoliu diversificat cu acțiuni, ETF-uri și titluri de stat? În acest ghid explicăm conceptul de diversificare, corelația activelor și un exemplu concret de structură a portofoliului pentru investitori începători și intermediari.
risc management

Un portofoliu de investiții este fundamentul oricărei strategii financiare pe termen lung. Fie că vorbim despre acțiuni, ETF-uri sau titluri de stat, modul în care sunt combinate aceste active determină nivelul de risc și randamentul potențial al investiției.

Mulți investitori încep prin a cumpăra active individuale fără o strategie clară. Problema este că lipsa diversificării poate duce la volatilitate ridicată și pierderi neașteptate. Construirea unui portofoliu echilibrat este esențială pentru gestionarea riscului.

Pe scurt:

  • Structura portofoliului depinde de profilul investitorului.
  • Un portofoliu este o combinație de active financiare.
  • Diversificarea reduce riscul investițional.
  • Acțiunile, ETF-urile și titlurile de stat sunt trei clase importante de active.
xtb-zero-comision

Ce este un portofoliu?

Un portofoliu este o combinație de active financiare deținute de o persoană. Poate fi format dintr-un singur activ sau din mai multe și întotdeauna are și o parte cash.

Acesta poate include:

  • acțiuni
  • ETF-uri
  • obligațiuni sau titluri de stat
  • fonduri de investiții
  • numerar (cash)

Ideea unui portofoliu a plecat de la un lucru simplu: controlul riscului. Sigur că nimeni nu poate controla riscul în totalitate, dar reducerea lui este un obiectiv principal. Mai exact, atunci când se construiește un portofoliu, se urmărește atingerea randamentului dorit cu un anumit nivel de risc.

Pentru a controla riscul, investitorii se uită la nivelul de corelație al activelor din cadrul portofoliului.

De ce este importantă corelația activelor din portofoliu?

Corelația unui activ cu altul poate fi pozitivă, negativă sau zero. Corelația pozitivă maximă este +1, iar cea negativă minimă este -1. Asadar, un activ cu o corelatie 0 cu un alt activ înseamnă ca nu sunt corelate deloc:

Există trei situații principale:

  • Corelație pozitivă (+1) – activele se mișcă în aceeași direcție.
  • Corelație negativă (-1) – activele se mișcă în direcții opuse.
  • Corelație zero (0) – activele nu au legătură între ele.

Activele cu o corelație pozitivă se mișcă în aceeași direcție atunci când volatilitatea portofoliului (deviația standard) crește. De exemplu, Bitcoin și Ripple sunt două active de pe piață cripto. În mod cert, ele au o corelație pozitivă, pentru că atunci când prețul Bitcoin crește, se așteaptă ca prețul Ripple să crească și el.

Nivelul corelării este de asemenea important. Active cu o corelație de -0,4 înseamnă că de obicei se mișcă în direcții opuse, dar cu viteze diferite. Un exemplu este dat de perechile valutare USD/JPY si EUR/USD. Se mișcă în direcții opuse, dar USD/JPY crește sau scade mult mai repede decât o face EUR/USD.

Revenind la corelația dintr-un portofoliu, ideea principală este să se obțină un asemenea nivel de diversificare a portofoliului încât să-i permită să crească pentru a atinge randamentul dorit în orizontul de timp dorit. O diversificare prea mare nu este dorită, pentru că aceasta împiedică obținerea randamentului urmărit.

Uitându-ne din nou la intervalul -1 și +1, pentru a obține diversificare, un activ trebuie să se apropie cât mai mult de o corelație de 0 cu celelalte active din portofoliu. Dacă are un grad de -1 sau +1, nu se obține diversificare și nu are rost să adăugăm acel activ în portofoliu. Dacă totuși se face acest lucru, trebuie știut că riscul crește exponențial.

Cum obții un portofoliu diversificat?

Pentru a obține un portofoliu diversificat, este necesară adăugarea unor active care nu sunt corelate. Combinarea de active din clase diferite este răspunsul corect.

Este important de menționat că diversificarea se poate face și în cadrul aceleiași clase de active. De exemplu, când vorbim de acțiuni, ne referim la o clasă de active care cuprinde o gamă foarte largă de companii. Companiile activează in diferite domenii si sectoare, si au rezultate diferite de la o perioadă la alta. De aceea, prețul acțiunilor și mișcarea lor pot fi diferite.

Să ne gândim la companiile care au investit masiv în Bitcoin, cum ar fi Strategy (fosta Microstrategy). Prețul acțiunilor sale este strâns corelat cu prețul Bitcoin pentru că a acumulat cantități masive de Bitcoin de-a lungul timpului. Așadar, dacă avem acțiuni Strategy în portofel și vrem să adăugăm altă clasă de active pentru a obține beneficiile diversificării, nu vom putea obține acest lucru dacă adăugăm Bitcoin în portofoliu.

De ce? Pentru că cele două active sunt direct corelate și au un grad de corelare foarte mare, probabil foarte aproape de +1. Adăugarea Bitcoinului în portofoliu nu ar face altceva decât să mărească exponențial riscul.

De aceea. Trebuie să avem în vedere nu doar clase diferite, ci și activele din acele clase. O combinație de ETF-uri, acțiuni și titluri de stat pare a funcționa, însă și aici trebuie avut grijă cum se repartizează greutatea portofoliului și care sunt activele incluse.

Ce sunt ETF-urile?

Un ETF sau un Exchange Traded Fund este un fond care se tranzacționează pe bursă și care urmărește un activ sau o clasă de active. Cele mai multe ETF-uri sunt pe indici de actiuni si marfuri, dar exista si pe titluri de stat, corporative, sau marfuri.

ETF-urile sunt foarte atractive pentru investitori deoarece au costuri de tranzacționare foarte mici. De exemplu, este mai costisitor să cumperi acțiuni ale unor companii decât să cumperi un întreg ETF care urmărește performanța tuturor companiilor dintr-un indice. De asemenea, ETF-urile au comisioane mai mici decât fondurile de investiții tradiționale. În plus, lichiditatea este foarte mare, ceea ce face intrarea și ieșirea din piață foarte facile.

Există mii și mii de ETF-uri listate la bursele din întreaga lume și pentru a tranzacționa un ETF ai nevoie de un cont la un broker care oferă acces la piețele internaționale.


Pentru a investi în ETF-uri și acțiuni, ai nevoie de un broker care oferă acces la piețele internaționale. Un exemplu popular în România este XTB, un broker european reglementat care permite investitorilor să tranzacționeze mii de instrumente financiare. Un avantaj important al platformei este că oferă 0% comision pentru tranzacționarea acțiunilor și ETF-urilor, până la un anumit volum lunar, ceea ce o face atractivă pentru investitorii care construiesc un portofoliu diversificat pe termen lung.

Citeste recenzia completa aici: Opinii XTB România: Comisioane, platformă și păreri

Ce sunt acțiunile?

Acțiunile sunt părți dintr-o companie și dacă sunt listate la bursă se spune că acea companie este publică, adică publicul are acces la acțiuni. Acțiunile sunt de mai multe feluri, cum ar fi ordinare sau preferențiale, și de mai multe clase. Diferențiările acestea conferă mai multe drepturi sau limitează anumite acțiuni celor care le dețin.

Cele ordinare sau comune sunt cele mai populare și se întâlnesc de obicei pe bursă în cele mai multe cazuri. Ele conferă dreptul de a vota și de a primi dividende, în cazul în care compania plătește așa ceva. De menționat că nu toate companiile plătesc dividende, unele preferând să reinvestească profitul în speranța unei creșteri și mai mari în viitor.

Majoritatea investitorilor retail investesc în acțiuni ordinare, deoarece acestea oferă drepturi de vot și acces la dividende.

Mulți investitori aleg să cumpere acțiuni individuale pentru a completa portofoliul alături de ETF-uri sau titluri de stat. Un broker care oferă acces la mii de acțiuni listate pe bursele internaționale este Freedom24. Platforma pune la dispoziție o ofertă promoțională numită Zero Tariff, prin care investitorii pot tranzacționa acțiuni americane și europene și ETF-uri din UE fără comision, în anumite condiții.

Citeste aici recenzia completa a acestui broker: Freedom24 România: opinii, comisioane și siguranță

Ce sunt titlurile de stat?

Titlurile de stat sau obligatiunile de stat sau titlurile cu venit fix, sunt emise de guverne si reprezinta o sursa de finantare. Guvernele funcționează pe baza unui buget bazat pe încasări și cheltuieli, iar nu toate guvernele au încasări mai mari decât cheltuielile. Dimpotriva.

În orice caz, indiferent din ce motive, guvernele aleg să se împrumute de pe piețele financiare. Fac acest lucru prin emiterea unor titluri de stat, cu scadențe în diferite perioade de timp. Promit plata înapoi a sumei împrumutate plus a unei dobânzi, care se plătește de obicei la intervale regulate până la scadență.

Există un concept foarte important de care trebuie ținut cont atunci când vorbim de titluri de stat sau de obligațiuni corporative. Și anume, faptul că prețul lor este invers corelat cu dobânda.

De asemenea, istoric vorbind, pe termen lung, titlurile de stat sunt invers corelate cu acțiunile sau necorelate de loc. Chiar și atunci când sunt direct corelate, gradul de corelare nu este ridicat, după cum arată graficul de mai jos.

grafic corelare titluri de stat si actiuni

Sursa: Vanguard

Cum arată structura clasică a unui portofoliu?

Construția unui portofoliu pleacă de la cunoașterea profilului de investitor. Investitorii aversi la risc au preferințe diferite de cei care sunt înclinați să asume mai mult risc. De aceea, trebuie știut că nu există o formulă universală pentru un portofoliu, ci că acesta se construiește de la caz la caz.

Totusi, cateva puncte merita mentionate.

În primul rând, câte clase de active se doresc sa faca parte din portofoliu. In exemplu nostru, asa cum sugereaza si titlul acestui articol, dorim un portofoliu format din trei clase de active:

  • ETF-uri
  • Actiuni
  • Titluri de stat

Însă nu trebuie să uităm de uitămie cash, pe care trebuie să o avem tot timpul pentru a profita de oportunități care pot apărea în piață. Cum să profităm de ele dacă nu avem cash de folosit? În același timp, nu dorim să stricăm structura portofoliului prin vânzări anticipate de active.

În al doilea rând, trebuie să decidem greutatea în portofoliu pe care o va avea fiecare clasă de active - inclusiv partea cash.

Portofoliul 60% / 40%

Facem o mică paranteză aici pentru a vorbi de un concept renumit în lumea investițiilor, și anume portofoliul 60-40. Studii în domeniu indică faptul că un portofoliu construit din 60% acțiuni și 40% obligațiuni a avut o performanță foarte bună pe termen lung.

Practic, din cauză că în general prețul titlurilor de stat este invers corelat sau necorelat cu prețul acțiunilor, titlurile de stat servesc ca un hedge pentru portofoliu în perioadele când piața acțiunilor este în scădere sau consolidează. Pe de altă parte, atunci când avem o piață de acțiuni crescătoare, prețul obligațiunilor scade, dar nu așa de mult și nu întotdeauna, după cum ne arată graficul precedent. Mai mult, acțiunile cresc mai repede și, pentru că au o pondere mai mare în portofoliu, influențează mai puternic randamentul acestuia.

Exemplu de portofoliu diversificat: ETF-uri, acțiuni, titluri de stat

Așa cum am menționat mai devreme, trebuie să plecăm de la poziția cash, tipic 10% din portofoliu. Aceasta ne va ajuta să profităm de oportunitățile pe care, invariabil, piața ni le va oferi. 

Restul de 90% trebuie împărțit în așa fel încât să avem o structură 60%-40% între acțiuni și titluri de stat. Ca să obținem asta, următorul pas este să împărțim cei 90% în trei părți egale a cate 30% pentru acțiuni, titluri de stat, si ETF-uri. 

Așadar, 60% avem pentru acțiuni și titluri de stat și această porțiune a portofoliului trebuie să o împărțim din nou în 60% pentru acțiuni și 40% pentru titluri de stat. Mai exact, porțiunea de acțiuni va reprezenta 36% iar cea pentru titluri de stat 24%. 

Acum că am împărțit acțiunile, titlurile de stat, si partea cash, mai ramane să decidem ce ETF-uri trebuie adaugate. Trebuie avut grijă că ETF-urile să aibă un nivel de corelare scăzut cu celelalte active din portofoliu. 

Putem adăuga ETF-uri cripto, de exemplu, sau ETF-uri de acțiuni de pe alte piețe decât acțiunile pe care le avem deja. De exemplu, ETF-uri de pe piețe emergente dacă am investit în acțiuni din piețele dezvoltate

Astfel, portofoliul va avea: 

  • 10% cash
  • 36% actiuni
  • 24% titluri de stat
  • 30% ETF-uri

Concluzie

Un portofoliu este format din mai multe active financiare și trebuie să aibă un grad de diversificare strâns legat de tipul de risc pe care investitorul îl poate accepta. O diversificare mare reduce riscul dar și potențiala performanță. Din contră, o diversificare mică amplifică riscul dar și performanța. 

Gradul de corelare dintre activele din portofoliu este cel mai important criteriu de luat în considerare atunci cand se structurează portofoliul. Cu cât activele sunt necorelate, cu atât mai mult se obține diversificare. 

Nu există un portofoliu ideal care să se aplice în toate cazurile. De aceea, portofoliul optim pentru fiecare investitor trebuie să țină cont de caracteristicile investitorului. Exemplul folosit în acest articol nu are scop investitional, ci doar reflectă o modalitate de a aplica principiile diversificarii și corelării atunci când se dorește structurarea unui portofoliu. 


Investițiile pe piețele financiare implică riscuri și pot duce la pierderea parțială sau totală a capitalului investit. Informațiile prezentate în acest articol au scop exclusiv informativ și educațional și nu constituie sfaturi financiare sau recomandări de investiții. Investește responsabil.

FAQ

Publicitate
Articole conexe