Bursă

În 2026, orice discuție despre randament real pornește de la dobânda de referință a BNR și de la inflație. După un 2025 marcat de șocuri fiscale și energetice, Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an în mai multe ședințe succesive, semnalând că presiunile inflaționiste necesită prudență. Această decizie a fost comunicată în mod repetat de instituție și reflectată în presa economică: la 7 aprilie 2025 și 16 mai 2025, BNR a menținut rata la 6,50%, cu facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. În toamnă, aceeași rată a rămas neschimbată, în contextul în care inflația a accelerat temporar, iar banca centrală a avertizat despre o corecție mai vizibilă abia în 2026.

Evoluția inflației în 2025 a fost marcată de o curbă pronunțată. BNR a revizuit în sus prognozele, indicând o traiectorie mai ridicată pentru finalul lui 2025, cu reancorare treptată abia către 2026–2027. În noiembrie 2025, banca centrală a descris într-un raport oficial o scădere modestă în următoarele trimestre, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pe fondul disipării efectelor șocurilor fiscale (majorarea TVA) și energetice (eliminarea plafonării la electricitate), cu reintrarea în țintă abia în trimestrul I 2027.
Acest fundal macro determină întrebarea cheie pentru investitori în 2026: dacă dobânda BNR stă sus, cum obții randament real, adică peste inflație, fără a-ți asuma riscuri necontrolate? România oferă câteva piste solide: titluri de stat destinate populației, acțiuni cu dividende generoase, unele segmente imobiliare cu randamente din chirii, și instrumente de piață monetară. Vom evita complet activele cripto, și vom concentra analiza pe oportunități cu fluxuri de numerar vizibile, cu focus pe cele reglementate și ancorate local.
Înainte de a alege instrumente, merită fixate reperele: dobânda-cheie BNR la, ROBOR la 3 luni în jur de 6,14% la final de 2025, iar IRCC, indicele de referință pentru creditele consumatorilor, scade la 5,68% începând cu 1 ianuarie 2026, după un maxim istoric de 6,06% în trimestrul IV 2025. Aceste cifre arată un mediu de finanțare încă „tare”, cu primele semne de relaxare în 2026.
Pentru randamente reale, nu ne mulțumim cu dobânzi apropiate de 6–7% dacă inflația medie anuală rămâne ridicată. De aceea, vom urmări instrumente cu venituri neimpozabile sau cu potențial de total return peste 8–10% anual, ajustat la riscuri.
Primul loc evident pentru randament relativ sigur sunt titlurile de stat. Programul Tezaur (vândut de Ministerul Finanțelor prin Trezorerie, Poșta Română sau online via SPV/Ghișeul.ro) a oferit în decembrie 2025–ianuarie 2026 dobânzi anuale de 6,40% (1 an), 7,00% (3 ani) și 7,40% (5 ani), cu venituri neimpozabile. Acestea sunt randamente atractive pentru conservarea capitalului, mai ales dacă inflația se temperează spre 3–4% în a doua parte a lui 2026, conform traiectoriei prezentate de BNR.
Programul Fidelis (listat la bursă) a adus în 2025 dobânzi în lei până la 7,95% pe 5 ani (cu tranșe speciale pentru donatorii de sânge) și în euro până la 6,25% pe 7 ani, cu posibilitatea de tranzacționare pe piață secundară (deci lichiditate mai mare). Pentru investitori care vor flexibilitate și pot vinde înainte de scadență, Fidelis e superior Tezaurului; pentru cei care vor simplitate și venit neimpozabil fix, Tezaur rămâne de bază.
👉 Titluri de Stat vs. Obligațiuni Corporative: Care sunt pentru tine?
În 2026, e rezonabil să așteptăm ediții recurente ale ambelor programe, cu dobânzi calibrate la condițiile pieței și la nevoile de finanțare ale statului. Pentru un portofoliu defensiv, alocarea 30–50% în titluri de stat în lei cu scadențe eșalonate (1–3–5 ani) poate oferi protecție la volatilitate și un cupon peste IRCC, în timp ce tranșele Fidelis în euro diversifică valutar și contribuie la hedging implicit față de un curs EUR/RON posibil volatil.

Când dobânzile sunt sus, acțiunile cu dividend generos devin alternative pentru randament total (dividend + apreciere). Piața românească a demonstrat în 2025 o performanță remarcabilă: indicele BET a atins maxime istorice, trecând de 20.000 puncte în iulie și urcând spre ~24.400 puncte la final de an; pe tot anul, avansul a depășit +40%, reflectând reancorarea încrederii post-electorale și consolidarea fiscală.
👉 Indicele BET: Cum se tranzacționează?
La nivel de emitent, OMV Petrom a livrat în 2025 un pachet de dividende (de bază + special) de 0,0644 lei/acțiune, echivalent cu un randament total de ~9,1% raportat la prețurile din perioada anunțului. Plățile au fost aprobate prin OGMS/EGMS în octombrie, iar compania a menționat explicit echilibrul între distribuții și investiții strategice (Neptun Deep, unitatea SAF/HVO, portofoliu regenerabile). Pentru 2026, continuitatea politicii de dividend (inclusiv special, dacă lichiditatea o permite) rămâne un catalizator cheie.
Alte nume românești cu focus pe distribuții în 2025: Hidroelectrica (randament anunțat ~7,4% pentru dividendul aferent rezultatelor 2024), Romgaz (politică prudentă, randament ~2,6% în sezonul de plată pe 2025), plus companii de consum/servicii (Aquila, Sphera) cu 2,5–3,5% randament. Chiar dacă unele randamente par sub dobânda-cheie, potențialul de creștere a prețului acțiunilor și eventuale distribuții speciale pot duce total return peste 8–10% anual.
Retenția de numerar și disciplina capitalului sunt mai valoroase în mediu cu dobânzi ridicate. Utilitățile reglementate (Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica) au beneficiat de repoziționare în 2025, iar BVB a raportat o piață în accelerare. Pentru 2026, selectarea numelor cu vizibilitate pe cash-flow, guvernanță matură și capex sustenabil—nu doar promisiuni—e crucială.
După doi ani în care costul finanțării a crescut, piața imobiliară din București a rămas rezilientă. Date și analize publice indică prețuri în creștere în 2024–2025, diferențe mari pe zone și tipuri de unități, plus presiune ascendentă moderată pe chirii. În 2025, creșterea medie a chiriilor la nivel național a fost de ~4%, iar oferta s-a restrâns cu ~24%, ceea ce susține randamentele. Pe segmentul premium (Floreasca, Herăstrău, Dorobanți, Primăverii), chirii medii între 1.000–2.500 €/lună sugerează yielduri bune pentru proprietăți achiziționate la preț corect, însă randamentele nete trebuie ajustate cu cheltuieli, taxe, perioade de neocupare.
În București, prețurile variază puternic pe cartiere; apartamentele vechi din sectoare periferice rămân mai accesibile, în timp ce centralele și semicentralele mențin prețuri ridicate. Estimările de piață arată valori medii de 1.800–2.300 €/mp pentru apartamente în zonele căutate, cu particularități pe garsoniere vs. 2–3 camere. Investitorul orientat la randament trebuie să urmărească pragul de preț de achiziție vs. chiria netă: în multe cazuri, randamentele brute de 6–7% (sau mai mult în periferii bine conectate) pot bate dobânda-cheie pe total return, dacă se adaugă aprecierea moderată a valorii proprietății și se optimizează fiscalitatea.
Totuși, 2025 a marcat scăderi ale tranzacțiilor față de 2024 și impactul creșterii TVA la locuințele noi (de la 9% la 21% începând cu 1 august 2025) a ridicat costul de intrare, determinând parte din cerere să se mute pe piața secundară. Pe 2026, relaxarea IRCC și stabilizarea dobânzilor fixe ipotecare (circa 5,55% estimat la început de an) pot susține cererea, dar investitorul trebuie să țină cont de costul finanțării vs. randamentul din chirii.

Depozitele bancare în lei au evoluat în tandem cu ROBOR/IRCC. La final de 2025, ROBOR 3M a fost în zona 6,14%, iar IRCC aplicabil din ianuarie 2026 a coborât la ~5,68%. Depozitele pe 6–12 luni tind să plătească rate apropiate, dar impozitul pe dobândă și comisioanele pot eroda randamentul net. În plus, în raport cu titlurile Tezaur (neimpozabile), depozitele rămân mai puțin eficiente fiscal. Sunt utile ca parcare de lichiditate și tampon contraciclic, dar rar bat dobânda BNR în termeni reali.
În 2026, cu dobânda-cheie încă la 6,50% pentru o perioadă și inflația estimată să se tempereze în a doua parte a anului, obiectivul realist devine un total return anualizat 8–12% cu diversificare, lichiditate rezonabilă și risc controlat. Trei scenarii tactice:
Portofoliu defensiv (risc scăzut, venit previzibil). 40–50% Tezaur în lei eșalonat (1–3–5 ani) pentru cupon 6,4–7,4% neimpozabil; 20–25% Fidelis lei (5 ani) pentru 7,95% și lichiditate pe bursă; 10–15% Fidelis euro (5–7 ani) pentru diversificare valutară; 10–15% depozite cu scadențe scurte pentru flexibilitate; 5–10% acțiuni de dividend „blue-chip” (OMV Petrom, Hidroelectrica, utilități) pentru un plus de randament. Acest mix poate depăși dobânda-cheie prin cumul de cupon + dividende, mai ales dacă inflația coboară spre 3–4% la finele lui 2026.
👉 Mai multe informații: Cum să cumperi titluri de stat?
Portofoliu echilibrat (randament/creștere). 25–35% Tezaur/Fidelis lei (1–3–5 ani); 35–45% acțiuni de dividend și creștere din BET (mix utilități, energie, telecom/IT, sănătate), cu screening pe cash-flow și capex; 10–15% Fidelis euro; 10–15% fonduri de obligațiuni locale listate sau ETF-uri regionale (dacă accesibile la BVB) pentru amortizare; țintă de total return 10–12%, cu volatilitate controlată, mizând pe distribuții și apreciere în contextul unei piețe locale dinamice.
💡Cele mai bune fonduri cu venit fix: stabilitate și încredere
Portofoliu orientat spre venituri (dividend focus). 15–25% Tezaur pentru „core income” fără impozit; 50–60% acțiuni românești cu politică de dividende (OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, companii listate pe servicii/consum cu distribuții recurente); 10–15% Fidelis lei/euro pentru stabilizare; 5–10% REIT-uri/vehicule imobiliare dacă apar pe piața locală sau soluții listate cu expunere la randamente din chirii; obiectiv de randament anual 9–11% din dividende + potențial de apreciere.

Titluri de stat Tezaur (5 ani, dobândă 7,40%) oferă venit neimpozabil și risc suveran în lei, cu volatilitate redusă dacă sunt păstrate până la scadență. Randamentul nominal depășește dobânda-cheie, iar dacă inflația scade spre 3–4% până în 2026, randamentul real rămâne pozitiv. Riscuri: reinvestire (dobânzi viitoare mai mici) și lichiditate limitată, deoarece răscumpărarea anticipată implică pierderea dobânzilor.
Titluri Fidelis (lei până la 7,95%, euro până la 6,25%) adaugă avantajul lichidității la bursă, permițând marcarea plus-valorii dacă randamentele scad și prețurile cresc. Tranșele dedicate donatorilor de sânge oferă dobânzi superioare. Riscuri: variația prețului pe piața secundară, spreaduri de tranzacționare și risc valutar pentru tranșele în euro.
Acțiuni cu dividend ridicat: OMV Petrom (~9,1% randament total în 2025), Hidroelectrica (~7,4%, profil defensiv), Romgaz (stabilitate, expunere la Neptun Deep) și companii „income” precum Aquila sau Sphera. Acestea oferă venituri recurente și potențial de apreciere, dar implică volatilitate pe termen scurt.
ETF-uri pe piața locală: BET a avut performanță record în 2025, iar consolidarea fiscală și scăderea inflației pot menține interesul. Un ETF pe BET oferă diversificare, însă riscul principal este scăderea sincronizată a pieței.
Imobiliare pentru chirii: Zone semicentrale (Universitate, Timpuri Noi, Grozăvești, Aviației) pot genera yielduri brute de 6–7% dacă prețul de intrare e eficient. Riscuri: perioade de neocupare, costuri de întreținere și volatilitate legislativă.
Strategia mixtă: Combinarea titlurilor cu venit fix (Tezaur/Fidelis) și acțiuni cu dividende creează un „baraj” contra inflației și ciclurilor economice, cu potențial de randament peste 6,5% anual.
Riscuri macro și de politică fiscală. BNR a subliniat în noiembrie 2025 că noua proiecție indică o traiectorie a inflației mai ridicată pe termen scurt, cu reintrare în țintă abia în T1 2027. În plus, incertitudinile privind conduita fiscală și a veniturilor rămân, inclusiv execuția bugetară și procedura de deficit excesiv. Orice deviație negativă poate amâna scăderea dobânzilor sau menține primele de risc ridicate.
Riscul de lichiditate și „costul banilor”. Deși IRCC scade la 5,68% din ianuarie 2026, nivelurile rămân ridicate față de perioada 2018–2020. Ratele reale se pot menține pozitive, iar randamentele pe obligațiuni pot scadea gradual. Investitorul trebuie pregătit pentru un mediu cu „bani scumpi” mai mult timp decât a fost obișnuit.
Volatilitatea pieței de capital. BET a crescut accelerat în 2025. În 2026, o consolidare e probabilă. Rotirile sectoriale pot fi abrupte (energie vs. utilities vs. financiar). Menținerea unei discipline de reechilibrare și a unui buffer de cash e esențială.
Riscuri sectoriale în energie. OMV Petrom și utilitățile rămân sensibile la prețurile mărfurilor, la reglementări și la capex mare. În același timp, proiecte strategice (Neptun Deep) pot aduce creștere pe termen lung, dar cu volatilitate operațională.
Scăderea IRCC și normalizarea inflației. BNR a indicat corecție pronunțată a inflației în T3 2026. O scădere a costului finanțării poate impulsiona cererea de locuințe, reevaluarea multiplicatorilor pe acțiuni și micșorarea randamentelor la titluri de stat—ceea ce poate crește prețurile pe piața secundară (plus-valoare la Fidelis).
Dividende și buyback. Companii mature cu cash-flow robust pot continua distribuții mari, inclusiv speciale, în 2026, mai ales dacă randamentele obligațiunilor guvernamentale scad ușor și presiunea pe costul capitalului se relaxează. Exemplul 2025 al OMV Petrom este relevant.
Oportunități tactice în titluri de stat. Într-o fază de scădere graduală a IRCC și de normalizare a inflației, randamentele oferite în iarnă–primăvară 2026 pot rămâne atrăgătoare. Subscrierea pe maturități mai lungi fixate la 7–8% (dacă se oferă) poate bloca randament real superior în anii următori.
Cu XTB poți crea un portofoliu echilibrat care să depășească dobânda de referință BNR (6,5%) prin combinarea inteligentă a:
Chiar dacă „dobânzile încă nu scad” uniform și rapid, 2026 aduce semnale tangibile: IRCC coboară, inflația își pregătește corecția (T3 2026), iar piața de capital rămâne solidă și mai diversă ca acum 3–4 ani. În acest mediu, investitorul român are la îndemână trei piloni pentru a bate dobânda BNR: venitul fix neimpozabil (Tezaur), lichiditatea și arbitrajul de randament (Fidelis), plus dividendele și total return din acțiuni „blue-chip”—potențial amplificate de revaluarea multiplicatorilor pe fondul normalizării inflației.
Adăugând o selecție atentă de imobiliare cu chirii și un buffer de lichiditate, poți construi un portofoliu care, cu volatilitate gestionată, are șanse reale să treacă de 8–10% anualizat în 2026, depășind dobânda-cheie. Nu e despre a ghici „vârful” sau „minimul”, ci despre a fixa discipline: eșalonarea scadențelor, reinvestirea veniturilor, screening de calitate și reechilibrare sistematică.