Value investing | Ce este și de ce se folosește?

Value investing sau investiția value este o strategie de investiții care se bazează pe căutarea acțiunilor care sunt subevaluate pe piață, adică au un preț sub valoarea lor reală sau intrinsecă. Investitorii value încearcă să calculeze valoarea intrinsecă a acțiunii pentru a identifica acele acțiuni care sunt sub această valoare și să le achiziționeze.

ce este value investing

Value investing, în alte cuvinte, este o modalitate de a investi în bursa de valori, care constă în căutarea acțiunilor care costă mai puțin decât ar trebui.

Investitorii care utilizează această strategie încearcă să găsească acțiuni care sunt la ofertă. Sau pe care piața le-a subevaluat dintr-un motiv sau altul.

Speră că în viitor prețul va crește pentru a le putea vinde cu profit. Pentru a face acest lucru, ei folosesc diferite metode pentru a calcula valoarea reală a acțiunii și a o compara cu prețul de piață.

Valoarea intrinsecă a unei acțiuni

Dacă acțiunea prezintă o valoare de piață care este sub această valoare intrinsecă, adică este subevaluată, ar putea fi un moment bun pentru a investi în ea. Adică, am putea să o cumpărăm la un preț mic astăzi pentru a o vinde ulterior când valoarea se recuperează.

Analiza value se bazează pe ideea că piața uneori reacționează exagerat la știri sau evenimente care afectează companiile, ceea ce poate provoca o scădere a prețului acțiunilor. Prin analiza value, căutăm aceste oportunități de investiții pentru a cumpăra acțiuni la prețuri mai mici decât valoarea lor reală, profitând de recuperarea lor pentru a obține randamente.

Pentru a efectua analiza value, investitorii folosesc o varietate de instrumente și tehnici, cum ar fi:

Aceste instrumente le permit să evalueze calitatea companiilor și să determine valoarea lor intrinsecă. În plus, pentru acest lucru, ei pot lua în considerare și factori macroeconomici, cum ar fi tendințele pieței și ratele de dobândă.

Tatăl value investing este Benjamin Graham, investitor, autor și profesor la Columbia Business School. Printre discipolii lui Graham, îl găsim pe renumitul investitor Warren Buffett.

În rezumat, value investing este o strategie de investiții în care căutăm acțiuni care sunt subevaluate pe piață pentru a le cumpăra și a le vinde, ulterior, când valoarea se recuperează.

Filosofia investițiilor de valoare sau value investing

Filosofia investițiilor de valoare, sau „value investing”, se bazează pe credința că piețele, adesea, supraevaluează sau subevaluează companiile. Astfel, este posibil să identificăm oportunități de investiții profitând de aceste ineficiențe ale pieței.

Investițiile de valoare, prin urmare, încearcă să identifice acele companii care sunt subevaluate în raport cu valoarea lor intrinsecă sau valoarea reală. În loc să se uite la prețul acțiunii pe piață, investitorii de valoare încearcă să determine valoarea reală a companiei bazându-se pe factori precum:

  • bilanțul contabil
  • managementul companiei
  • fluxul de numerar sau fluxurile de trezorerie
  • activele companiei

Investitorii in valoare caută companii care au o marjă de siguranță, adică un preț de piață care este sub valoarea intrinsecă a companiei. Cumpărând acțiunea la acest preț mai mic, speră să obțină un randament în viitor când piața recunoaște valoarea reală a companiei.

În plus, investitorii in valoare, adesea, au o perspectivă, adică o viziune pe termen lung. Caută să investească în companii care au avantaje competitive durabile. În loc să urmeze tendințele pieței sau să investească în companii la modă, investitorii in valoare caută companii care au o bază solidă de afaceri. Adica, sunt capabile să genereze profituri pe termen lung.

În rezumat, filosofia investițiilor de valoare se bazează pe căutarea companiilor subevaluate care au o valoare intrinsecă solidă, un avantaj competitiv durabil și o marjă de siguranță. Investitorii de valoare caută să obțină profituri pe termen lung investind în companii cu o bază solidă de afaceri și evitând fluctuațiile pieței pe termen scurt.

filosofia value investing

Analiza value

Analiza value este un tip de analiză bursieră. Este o modalitate de a analiza piața prin care analistul care o practică încearcă să identifice acțiuni care ar putea fi vândute la un preț mai mic decât valoarea lor reală sau valoarea intrinsecă.

Analistii care folosesc această tehnică încearcă să determine care este valoarea reală a acțiunii, adică valoarea sa intrinsecă în funcție de o serie de factori și date financiare, pentru a o contrasta cu valoarea de piață.

Ulterior, dacă analistul constată că acțiunea are o valoare de piață care este sub această valoare intrinsecă, adică acțiunea este subevaluată, acesta achiziționează acea acțiune care este subevaluată la un preț scăzut astăzi pentru a o vinde ulterior când valoarea se recuperează.

În rezumat, analiza value este tipul de analiză pe care o folosesc cei care folosesc value investing, și care, așa cum vom învăța acum, încearcă să găsească acele acțiuni value sau „value stocks” care atrag atât de mult atenția acestui tip de investitori.

Acțiunile value sau „value stock”

O acțiune value sau acțiune de valoare, cunoscută în lumea investițiilor ca „value stock”, este numele pe care îl primesc acțiunile companiilor care, conform value investing, au un preț de piață inferior valorii lor intrinseci. Oficial, în lumea investițiilor, acțiunea de valoare, sau acțiune value, nu este un tip concret de acțiuni.

Adică, nu conferă drepturi și obligații speciale titularilor săi. Prezintă o valoare de piață inferioară valorii lor intrinseci, care este valoarea care se acordă fiecărei acțiuni atunci când se iau în considerare alte variabile, cum ar fi activitatea economică, evoluția, așteptările, creșterea, printre altele.

Faptul că se utilizează termenul „valoare” sau „value” este pentru că, luând în considerare acești indicatori, cumpărăm acțiunea la un preț care, conform acelei analize value, este sub „valoarea reală” a acesteia.

Acțiunile de valoare tind să prezinte mai puține riscuri decât altele. Într-un fel, avem o marjă de siguranță, printre alte elemente care „garantează” investiția. În plus, volatilitatea pe care aceste acțiuni o prezintă pe piață este mai mică.

Este necesar să subliniem că, din motivele menționate anterior, acest tip de acțiuni prezintă un potențial mai limitat. Potențialul lor se limitează la reevaluarea calculată în analiză.

Rațiile care se utilizează în value investing

Value investing este o strategie de investiții care se bazează pe analiza fundamentală a unei companii. În acest scop, investitorii de valoare folosesc diferite rații pentru a evalua prețul acțiunii.

În continuare, sunt explicate unele dintre cele mai comune rate utilizate în acest tip de strategie de investiții:

  • Raportul preț-beneficiu sau raportul PER (Price-to-earnings ratio): Acest raport măsoară relația dintre prețul acțiunii și câștigurile pe acțiune. Se calculează împărțind prețul acțiunii la câștigurile pe acțiune. Un raport P/E ridicat poate indica faptul că prețul acțiunii este mare în raport cu câștigurile generate de companie.
  • Raportul preț-valoare contabilă sau raportul P/B (Price-to-book ratio): Acest raport măsoară relația dintre prețul acțiunii și valoarea contabilă pe acțiune. Se calculează împărțind prețul acțiunii la valoarea contabilă pe acțiune. Un raport P/B scăzut poate indica faptul că acțiunea este subevaluată în raport cu valoarea contabilă a companiei.
  • Raportul preț-vânzări sau raportul P/S (Price-to-sales ratio): Acest raport măsoară relația dintre prețul acțiunii și vânzările pe acțiune. Se calculează împărțind prețul acțiunii la vânzările pe acțiune. Un raport P/S scăzut poate indica faptul că acțiunea este subevaluată în raport cu vânzările companiei.
  • Rentabilitatea prin dividende sau dividend yield: Acest raport măsoară relația dintre dividendul anual pe care îl plătește compania și prețul acțiunii. Se calculează împărțind dividendul anual la prețul acțiunii. Un randament al dividendului ridicat poate indica faptul că acțiunea este subevaluată.

Acestea sunt doar câteva dintre ratele utilizate în value investing. Investitorii care investesc în valoare analizează de obicei mai multe rate și le folosesc împreună pentru a evalua dacă o acțiune este subevaluată sau supraevaluată pe piață.

Istoria value investing

Value investing este o strategie de investiții care a luat naștere la mijlocul secolului XX, datorită lucrărilor realizate de Benjamin Graham și David Dodd, doi economiști și profesori la Universitatea Columbia. În 1934, acești doi autori au publicat cartea „Security Analysis”.

Aceasta carte esteconsiderată cea mai influentă carte din istoria investițiilor de valoare.

În această carte, Graham și Dodd prezintă ideea că valoarea intrinsecă a unei companii este independentă de prețul său de piață. Adică, o companie poate fi subevaluată sau supraevaluată pe piață. Dar, valoarea sa reală se bazează pe capacitatea sa de a genera profituri și lichidități pe termen lung.

Value investing se bazează pe ideea că investitorii pot obține profituri investind în companii subevaluate. Se bazează pe valoarea intrinsecă pe care piața nu o vede, dar o va vedea.

Strategia implică căutarea acelor companii care au un preț de piață mai mic decât valoarea lor intrinsecă. Apoi, pe așteptarea ca piața să recunoască valoarea reală a companiei în viitor.

Unul dintre cei mai faimoși studenți ai lui Graham a fost Warren Buffett. Buffett a fost un apărător al value investing pe parcursul carierei sale și a folosit strategia pentru a-și construi averea.

Acțiuni ale companiilor care au fost considerate „value stocks”

Pentru a încheia, să aruncăm o privire la unele companii care au fost considerate companii value de către investitori.

Unele exemple de companii pe care investitorii value le-ar putea considera:

  • General Electric (GE): O companie care a fost prezentă pe piață de mai mult de 100 de ani și care a avut dificultăți în ultimii ani. Cu toate acestea, mulți investitori văd o valoare intrinsecă în GE datorită dimensiunii sale și experienței în multiple industrii.
  • Coca-Cola (KO): O companie care a fost lider în industria băuturilor răcoritoare de decenii. Deși vânzările au scăzut în ultimii ani, mulți investitori cred că marca Coca-Cola încă are o mare valoare intrinsecă.
  • ExxonMobil (XOM): O companie care a avut dificultăți din cauza scăderii prețurilor petrolului. Cu toate acestea, mulți investitori de valoare văd o oportunitate în valoarea intrinsecă a ExxonMobil datorită dimensiunii sale și experienței în industrie.
  • Johnson & Johnson (JNJ): O companie care este lider în industria sănătății și care a avut un istoric solid de profituri și dividende. Mulți investitori de valoare văd J&J ca o acțiune de valoare datorită capacității sale de a genera profituri pe termen lung.
  • Berkshire Hathaway (BRK.A): O companie de investiții condusă de Warren Buffett, unul dintre cei mai de succes investitori din toate timpurile. Berkshire Hathaway investește în multiple industrii și mulți investitori văd compania ca o reflectare a filosofiei value investing.

Acestea sunt doar câteva exemple de companii care ar putea fi considerate acțiuni de valoare. Este important de menționat că investitorii de valoare nu iau în considerare doar prețul acțiunii, ci și alți factori, cum ar fi calitatea managementului companiei și capacitatea sa de a genera profituri pe termen lung.

FAQ

Ce alte strategii de investiții există?

Pe langa value investing mai există si conceptul de growth investing sau actțuni de crestere. Aceste companii prezintă un potențial de crestere mai mare si de obicei nu platesc dividende.

Se poate ca prețul unei actiuni sa fie mai mare decat valoarea intrinsecă?

Da. In acest caz, investitorii iau o pozitie short pe piață, imprumutand practic acțiuni de la broker.

Există un mod de calcul exact al valorii intrinseci?

Nu. In schimb, exista diferite metode de a o estima, cum ar fi CAPM (Capital Asset Pricing Model).

Articole similare

Ce este dobânda compusă și cum se calculează?
Unul dintre cele mai importante principii în finanțe este, fără îndoială, dobânda compusă. Acest articol prezintă ce este dobânda compusă, cum se calculează, și de ce este acest concept foarte important pentru investitori. Dobânda compusă sau "do...