Tarifele lui Trump: Cum afectează România și investițiile tale?

Donald Trump a fost ales pentru a doua oară ca Președinte al Statelor Unite ale Americii în luna noiembrie a anului trecut. Încă din campania electorală a făcut publică intenția lui de a aplica tarife pentru a reduce deficitul bugetar al țării. Piețele nu au reacționat inițial, însă din momentul în care a pus în practică intenția sa, lucrurile s-au schimbat. În acest articol vom vedea ce sunt tarifele lui Trump și ce înseamnă pentru economia Statelor Unite și cea mondială.

Ce sunt tarifele?

Tarifele sunt taxe pe care un guvern le aplică bunurilor și serviciilor importate. Există și taxe care se aplică exporturilor, dar ele sunt mult mai puțin utilizate.

Practic, tarifele sunt o măsură de protecție economică în fata invaziei bunurilor din alte țări. La o prima vedere, acest lucru sună promițător, însă, în realitate, studiile economice au arătat că tarifele nu aduc nimic bun țării care le aplică.

În teorie, tarifele ar putea mării bunăstarea unei țări, dar doar dacă partenerii de comerț nu retaliază (ceea ce nu se întâmplă în realitate).

Tarifele sunt o măsură protectoare pentru economia unei țări. Întrebarea care urmează logic este: dacă protejează economia, de ce sunt așa de controversate?

Răspunsul vine, din nou, din studii economice referitoare la comerțul internațional. Este dovedit faptul că comerțul internațional stimulează creșterea economică într-o tară, permițând specializarea prin avantajul comparativ.

Pe lângă specializare, o economie care este angajată in comerțul internațional are industrii care beneficiază de „economies of scale” sau economii de scară. Cel mai simplu argument in favoarea comerțului internațional este unul care ne afectează pe toți. Anume, populația și firmele au o varietate mai mare de produse si servicii din care pot să aleagă.

Mai mult, competiția crește din cauza comerțului internațional. O competiție mai mare este întotdeauna pozitivă, deoarece duce la scăderea preturilor, produse și servicii mai bune, inovare, etc. In final, resursele sunt alocate mai eficient.

Toate acestea sunt blocate de tarife și alte măsuri protectoare pe care o țară le poate asume. Dar care este, de fapt, scopul tarifelor?

Care este scopul tarifelor?

Scopul principal al tarifelor este de a proteja industria domestică ce produce aceleași bunuri, sau bunuri asemănătoare. Practic, prin aplicarea tarifelor, se reduce cererea de bunuri din import pur și simplu pentru că acestea devin peste noapte mai scumpe. De asemenea, se încearcă protejarea joburilor locale.

Astfel, consumatorii se vor orienta spre bunuri produse local, ceea ce, în schimb, duce la conservarea locurilor de muncă.

Un alt motiv pentru care o tară alege să aplice tarife este pentru a-și reduce deficitul comercial. Acesta apare atunci când volumul importurilor este mai mare decât cel al exporturilor.

În termeni economici, există o ecuație care explică foarte bine acest lucru:

X-M = (S-I)+(T-G)

unde:

• X – exporturi
• M – importuri
• S – economii private
• I – investiții in fabrici, clădiri industriale, echipamente
• T – taxe (transferurile sunt excluse)
• G – cheltuielile guvernului

Atunci când exporturile sunt mai mari decât importurile, vorbim de un surplus comercial. Dimpotrivă, atunci când importurile sunt mai mari decât exporturile, vorbim de un deficit comercial.

Aceasta înseamnă că o țară cu deficit comercial trebuie să se împrumute pentru a-l finanța sau să vândă bunuri străinilor. O altă metodă ar fi să aplice diferite măsuri pentru a schimba valorile din ecuația de mai sus.

Cu alte cuvinte, cum se poate face ca X-M sa crească? O variantă ar fi crearea condițiilor pentru ca economiile private să crească (un S mai mare). O alta ar fi ca S-I să crească. Iar alta ar fi ca taxele pe care guvernul le încasează sa fie mult mai mari decât cheltuielile. Tarifele fiind o taxă, ar rezolva acest lucru, cel puțin pe hârtie.

Alegerile din SUA 2024: Trump revine la Casa Albă

Deși până cu câteva luni înainte de alegeri revenirea lui Donald Trump la Casa Alba părea improbabilă, totul s-a schimbat radical. Nu numai ca a fost ales ca Președinte al Statelor Unite pentru a doua oară, dar a reușit asta cu o victorie categorică. Practic, Democrații au pierdut controlul în fata Republicanilor, Președinția fiind doar unul dintre punctele importante ale schimbării care a avut loc în America în toamna anului trecut.

Cum au reacționat piețele financiare la alegerea lui Trump?

Cu mult timp înainte de alegerile din SUA, Donald Trump și-a făcut publică agenda sa pentru al doilea mandat. Investitorii și-au adus aminte foarte bine ce a însemnat primul mandat al lui Trump la Casa Albă și, mai ales, cum s-a încheiat el (cu asaltul asupra Capitoliului). Si totuși, toate acestea au fost irelevante pentru alegătorul american, care a decis că Donald Trump și politicile pe care le-a promovat în campania electorală reprezintă opțiunea cea mai bună pentru Statele Unite în următorii patru ani.

Uitându-ne în urmă, Donald Trump nu a făcut nimic altceva decât să pună in aplicare ceea ce a promis. Anume, a aplicat tarife pentru a reduce deficitul bugetar al tării și pentru a proteja joburile locale, a expulzat emigranții ilegali, a început negocierile pentru pace in Orientul Mijlociu si in Ucraina, etc.

Felul în care a făcut toate acestea, însă, a speriat investitorii. Totuși, nu imediat!

Reacția inițiala a piețelor la știrea că Donald Trump va fi noul Președinte al Statelor Unite a fost una efervescentă. Prețul indicilor de acțiuni din Statele Unite a atins recorduri maxime; Bitcoin a atins niveluri peste $100,000; dolarul American s-a întărit împotriva majorității monedelor rivale.

Elon Musk, CEO-ul Tesla si cel mai bogat om din lume, a fost (si încă este) un mare fan al Republicanilor si al lui Trump. A fost numit în fruntea departamentului de eficienta guvernamentala (DOGE – Department of Government Efficiency) iar acțiunile Tesla au reacționat prin atingerea unui nou maxim istoric.

O singură piață atrăgea atenția investitorilor, si lumii in general, că ceva nu este in regulă: piața aurului. Mai exact, prețul aurului a rămas stabil si a început să crească, în divergentă si în totală contradicție cu ceea ce se întâmpla pe piețele financiare.

Cum s-au aplicat tarifele: Desfășurător 2025

Ceea ce a urmat alegerii lui Trump pentru a doua oară ca Președinte al Statelor Unite este fără precedent. Toată lumea bănuia că al doilea mandat o sa fie foarte diferit fata de primul, însă toate așteptările au fost depășite.

Imediat după ce a fost inaugurat ca Președinte, Trump a semnat o sumedenie de ordine executive, putem spune pe bandă rulantă. Domeniile afectate au fost numeroase, cum ar fi energia, justiția, sănătatea, economia, comerțul si tarifele, doar sa numim câteva.

In ceea ce privește tarifele, cele mai importante date de menționat ar fi:

• 1 februarie – tarife anunțate pentru Canada, Mexic, si China
• 3 februarie – tarifele anunțate pentru Canada si Mexic suspendate pentru 30 de zile.
• 4 februarie – tarifele împotriva Chinei intră in vigoare
• 10 februarie – 25% tarife pentru importuri de aluminiu si otel anunțate de Casa Albă
• 4 martie – 25% tarife pentru bunuri din Mexic si Canada intra in vigoare
• 26 martie – 25% tarif pentru automobile făcute in alte tari decât SUA
• 2 aprilie – Liberation Day
• 9 aprilie – majoritatea tarifelor anunțate de Liberation Day au fost suspendate pentru 90 de zile

Si lista ar putea continua, pentru că in fiecare zi există un anunț într-o direcție sau alta. Însă ideea principală cred că a fost înțeleasă. Anume, politica tarifară a SUA nu a adus decât incertitudine si instabilitate pe piețele financiare.

Cum au reacționat piețele financiare la anunțul tarifelor in 2025?

Putem spune fără niciun fel de exagerare că atât in piețele financiare cât si in geopolitica mondiala, tarifele lui Trump din 2025 au creat un haos total. Sentimentul care predomină este cel de incertitudine, adică exact ceea ce piețele financiare doresc să evite cu orice preț.

Dacă reacția inițială la alegerea lui Trump pentru al doilea mandat ca Președinte al Statelor Unite a fost una exuberantă, din momentul in care a început sa execute ceea ce a promis, lucrurile s-au schimbat treptat. Acest lucru a fost evident in special in momentul in care a anunțat politicile externe ale noii administrații. Mai concret, nivelul tarifelor.

Liberation Day – 2 Aprilie, 2025

Pe 2 aprilie, Donald Trump a anunțat ca USA va impune tarife împotriva a 185 de tari. Liberation Day (Ziua Eliberarii) a sosit.

De la Liberation Day si pană la scrierea acestui articol a trecut o lună calendaristică.

Piețele de acțiuni au căzut violent. De exemplu, indicele S&P 500 a căzut de la peste 6,000 de puncte cat avea la începutul anului pana sub 5,000 de puncte. La fel s-a întâmplat cu alți indici de acțiuni din Statele Unite. Intre timp, aproape toata scăderea a fost recuperata. Investitorii au cumpărat scăderea.

Apoi, dolarul American a pierdut teren masiv in fata rivalilor. De exemplu, cotația EUR/USD era in jur de 1.02 la începutul lui 2025, însă după Liberation Day dolarul a scăzut dramatic iar EUR/USD a ajuns aproape de 1.16. O asemenea scădere într-o așa de scurtă perioadă de timp este ceva foarte rar pe piața FOREX.

Eu personal sunt unul care am argumentat in acest webinar înregistrat înaintea alegerilor prezidențiale din SUA din 2024 ca alegerea lui Trump si politica tarifara va aduce un dolar mai slab. In acel moment, EUR/USD se tranzacționa la 1.08 – a scăzut la sub 1.02, pană sa crească la aproape 1.16.

Obligațiunile Americane au pierdut teren, iar yields au crescut. Practic, capitalul a fugit din America si probabil va continua același trend atâta timp cat incertitudinile vor rămâne.

Aurul a atins noi si noi maxime, tranzacționând peste $3,500/uncie. Încă o dată s-a dovedit a fi cea mai de încredere piață in privința „safe-heaven” atunci când investitorii nu sunt siguri asupra a ce se va întâmpla in viitorul apropiat.

Care sunt implicațiile pentru bursa din România?

Bursa din România nu poate fi indiferentă la ce se întâmplă pe piețele financiare internaționale. Din fericire, educația financiară este în creștere în rândul românilor. Astfel, tot mai multă lume înțelege că investirea pe bursă este pe termen lung.

Indicele BET a atins un maxim de 18.800 de puncte în vara anului trecut si de atunci este în corecție. Imediat după alegerea lui Trump ca Președinte în noiembrie anul trecut, indicele BET a pierdut 2.000 de puncte. Însă, acea scădere inițială a fost recuperată.

La fel putem vorbi si de scăderea cauzata de anunțul tarifelor. Practic, indicele BET a urmat evoluția indicilor americani – a scăzut inițial, numai ca sa recupereze teren după aceea.

Din punct de vedere tehnic putem vorbi de un triunghi. Investitorii care speră într-o creștere, vor vrea sa vadă prețul peste linia superioara a acestui triunghi. Dacă nu, tendința rămâne bearish.

Concluzie

Lumea învață să se adapteze la noua politică tarifară a Statelor Unite. Chiar dacă piețele au reacționat negativ la haosul care a urmat după alegerea lui Trump pentru a doua oară ca președinte al SUA, investitorii cu orizont larg de timp au cumpărat scăderea.

Un lucru este sigur: cu cât nivelul de incertitudine scade, cu atât mai bine va fi pentru investitorii pe bursă.

XTB

• Reglementare în toate țările în care este prezent.
• Cont de economii cu dobândă de la 2% (în euro).
• 0% comision, gratuit pentru ETF-uri și acțiuni reale, pentru tranzacții +100.000 EUR se aplică un comision de 0,2%

Vizitează

71% dintre conturi pierd bani tranzacționând CFD-uri oferite de acest furnizor.