Privatizarea companiilor de stat din România: Motive, investiții și exemple internaționale

Privatizarea companiilor de stat este una dintre cele mai controversate și discutate politici economice din România post-decembristă. De-a lungul ultimelor trei decenii, autoritățile române au oscilat între păstrarea controlului asupra unor sectoare strategice și cedarea acestuia către investitori privați, în speranța unei eficientizări a activității și a unei reduceri a poverii bugetare. În acest context, este esențial să înțelegem de ce privatizarea este necesară, ce beneficii poate aduce, dar și ce riscuri implică, mai ales în sectoare sensibile precum energia, transportul sau sănătatea.

Evoluția privatizării în România

Privatizarea nu este un fenomen izolat în România. Multe țări europene au trecut prin procese similare, cu rezultate variate. Marea Britanie și Polonia oferă exemple contrastante, dar valoroase, care pot ghida deciziile viitoare ale guvernelor românești. În același timp, este important să analizăm impactul economic al companiilor de stat asupra bugetului public, datoriile pe care le acumulează și costurile pe care le suportă contribuabilul român.

1- Tranziția post-comunistă și începuturile timide

După căderea regimului comunist în 1989, România s-a confruntat cu o economie centralizată, dominată de peste 6.000 de întreprinderi de stat. Acestea funcționau în baza unor planuri cincinale, fără criterii de eficiență economică sau profitabilitate. În primii ani ai tranziției, privatizarea a fost percepută ca o necesitate, dar și ca un risc major. Guvernele au adoptat metode precum MEBO (Management Employee Buyouts), care permiteau angajaților să devină acționari. Deși această metodă părea democratică, în practică a dus la fragmentarea capitalului, lipsa investițiilor și căpușarea companiilor de către grupuri de interese locale.

2- Privatizările strategice din anii 2000

Odată cu apropierea de Uniunea Europeană și NATO, România a accelerat procesul de privatizare. În anii 2000, au avut loc vânzări importante, precum:

• Petrom, achiziționată de OMV în 2004, într-o tranzacție de peste 1 miliard de euro.
• Banca Comercială Română (BCR), preluată de Erste Bank.
• Romtelecom, cumpărată de OTE și ulterior integrată în Telekom.

Aceste privatizări au fost motivate de nevoia de modernizare economică, atragere de capital străin și reducere a deficitului bugetar. Totuși, ele au fost însoțite de controverse legate de prețul de vânzare, transparența procesului și impactul asupra angajaților.

Situația actuală: pierderi, datorii și ineficiență

3- Companii de stat nerentabile

În prezent, România are peste 1.400 de companii de stat, dintre care doar aproximativ 200 sunt profitabile, includem aici si profitul minimal. Restul funcționează pe pierdere, sunt în insolvență sau în faliment. Printre cele mai problematice se numără:

• Complexul Energetic Hunedoara, aflat în faliment din 2024, cu pierderi de peste 190 milioane euro.
• CFR SA, responsabilă de infrastructura feroviară, care înregistrează pierderi constante de peste 100 milioane euro anual.
• CFR Marfă, cu datorii totale de 1,5 miliarde lei și pierderi anuale de zeci de milioane.
• Metrorex, care funcționează doar prin subvenții masive de la bugetul de stat.

Aceste companii nu doar că nu generează profit, dar consumă resurse publice, afectând capacitatea statului de a investi în domenii vitale precum educația, sănătatea sau infrastructura rutieră. Un contribuabil cu salariu mediu plătește aproximativ 40 lei pe an pentru a acoperi pierderile CFR Călători din 2023. CFR Marfă a reușit performanța de a avea pierderi nete de jumătate din cifra de afaceri, mai adăugând aproximativ 60 de lei pe an. 100 de lei plătiți în medie de fiecare salariat, în fiecare an pentru aceste două companii.

4- Datorii uriașe și presiune pe buget

Potrivit Ministerului Finanțelor, companiile de stat acumulează datorii de peste 25 miliarde lei. Aceste sume sunt acoperite, direct sau indirect, din bugetul public, ceea ce înseamnă că fiecare contribuabil român plătește pentru ineficiența acestor entități. În 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 64 miliarde lei în primele cinci luni, iar o parte semnificativă din acest deficit este generată de subvențiile acordate companiilor de stat.

Impactul asupra contribuabilului

Într-o economie de piață, contribuabilul ar trebui să plătească taxe pentru servicii publice de calitate, nu pentru a susține companii ineficiente. În România, realitatea este diferită.

Costuri directe

Contribuabilul român suportă taxe mai mari, inflație și servicii publice de slabă calitate și din cauza companiilor de stat nerentabile. De exemplu, subvențiile acordate Metrorex sau CFR Călători nu se reflectă în modernizarea infrastructurii, ci în menținerea unor structuri birocratice și salarii necorelate cu performanța.

Costuri indirecte

Pe lângă taxele directe, contribuabilul suportă și costuri indirecte, precum:

• Investiții ratate în spitale, școli sau autostrăzi.
• Prețuri mai mari și calitate mai redusă în servicii oferite de companii precum CFR.
• Pierderea încrederii investitorilor români si străini, care evită să investească într-o economie dominată de companii de stat ineficiente.

Beneficiile privatizării

Privatizarea, atunci când este făcută corect, poate aduce beneficii semnificative pentru economie, stat și cetățeni.

Privatizarea aduce un plus de eficiență și performanță în activitatea companiilor, acestea devenind orientate spre profit, inovație și optimizare. Prin reducerea birocrației și investiții în tehnologie, firmele private reușesc să îmbunătățească semnificativ procesele interne. Un exemplu relevant este OMW Petrom, care, după privatizare, a devenit una dintre cele mai profitabile companii din România, contribuind consistent la bugetul de stat dar si in buzunarele investitorilor, oferind în 2025 dividende de 5,35%, la care se adaugă și o apreciere de capital consistentă.

👉 Află mai multe: Strategia Buy and Hold: Strategia pentru investiții pe termen lung

Un alt avantaj major este reducerea corupției. Privatizarea elimină practicile ineficiente prin introducerea unor mecanisme de control extern, audituri independente și guvernanță corporativă, ceea ce duce la o mai mare transparență și responsabilitate.

Pe lângă eficiență și integritate, privatizarea contribuie la creșterea veniturilor bugetare. Statul obține venituri directe din vânzarea activelor și indirecte din impozite și dividende. În plus, companiile privatizate stimulează economia prin crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții și modernizarea infrastructurii, mai ales în sectoare strategice precum energia. Hidroelectrica este un exemplu excelent de privatizare de succes, investind peste 300 de milioane de Euro în 2025 în proiecte de mentenanță și extindere, oferind dividende statului, taxe directe și venituri acționarilor.

Pierderea controlului asupra sectoarelor strategice? Un argument valid

Adesea auzim în presă sau la cunoscuți că privatizarea companiilor de stat duce la pierderea controlului asupra sectoarelor strategice și pierderea beneficiilor resurselor naturale ale României. Experiența altor state, în funcție de modul în care au făcut privatizarea, sugerează altceva. Statele Unite, spre exemplu, nu au nici o companie de stat, însă exercită control și presiune politică asupra sectoarelor strategice prin legi și instituții foarte eficient conduse. În cazul în care un actor străin ostil sau o companie ostilă vrea să preia una dintre companiile strategice private, statul intervine prin legislație protecționistă, reguli anti-monopol sau interzicerea directă a achiziției sau a fuziunii.

Un grad similar de reglementare sau intervenție în piață de către instituții precum Consiliul Concurenței, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau Agenția Națională de Administrare Fiscală ar asigura funcționarea pieței libere și eficiența în companiile strategice.

Pachetele minoritare - merită sa investesti?

Investiția în pachete minoritare în companii de stat listate la bursă în România poate fi atractivă datorită randamentelor ridicate din dividende și stabilității relative a acestor companii. Majoritatea activează în sectoare strategice precum energie, gaze sau transport, unde veniturile sunt mai predictibile, iar poziția pe piață este dominantă. În plus, fiind listate, aceste companii sunt obligate să respecte reguli de transparență și guvernanță corporativă, ceea ce reduce parțial riscul de opacitate în decizii.

Totuși, există riscuri semnificative care trebuie luate în calcul. Influența politică asupra deciziilor strategice este ridicată, ceea ce poate duce la măsuri care nu urmăresc maximizarea profitului, cum ar fi plafonarea prețurilor sau impunerea de taxe suplimentare. De asemenea, piața de capital din România are o lichiditate redusă, ceea ce poate face dificilă vânzarea rapidă a pachetelor mari pe BVB. În plus, investitorii minoritari nu au control asupra deciziilor companiei, ceea ce limitează capacitatea de a influența direcția strategică.

Aceste investiții pot fi potrivite pentru investitorii care urmăresc venituri stabile din dividende și au un orizont de timp mediu sau lung, dar nu sunt recomandate pentru cei care caută câștiguri rapide sau control asupra companiei. Diversificarea portofoliului și monitorizarea atentă a contextului politic și legislativ sunt esențiale pentru a reduce riscurile. Iata 3 exemple de companii cu listari de pachete minoritare:

1. Nuclearelectrica (SNN)

• Sector: Energie nucleară
• Statul român (Ministerul Energiei): ~82,5%
• Randament dividende: 8–10% în ultimii ani
• Puncte forte: Profitabilitate ridicată, poziție strategică în mixul energetic, proiecte de extindere (reactoarele 3 și 4).
• Riscuri: Investiții masive necesare, influență politică în decizii, volatilitate în prețul energiei.

2. Romgaz (SNG)

• Sector: Producție gaze naturale
• Statul român (Ministerul Energiei): ~70%
• Randament dividende: 7–9%
• Puncte forte: Monopol parțial pe piața gazelor, venituri stabile, proiecte offshore (Neptun Deep).
• Riscuri: Taxe suplimentare pe energie, reglementări stricte, dependență de politicile guvernamentale.

👉Cum să cumperi acțiuni Romgaz (SNG) – Analiza și Sugestii

3. Transelectrica (TEL)

• Sector: Transport energie electrică
• Statul român: ~58,7%
• Randament dividende: 6–8%
• Puncte forte: Operator unic de transport energie, venituri reglementate, stabilitate ridicată.
• Riscuri: Profitabilitate limitată de reglementări, investiții mari în infrastructură, influență politică.

Privatizarea companiilor de stat: o investiție profitabilă?

Privatizarea companiilor de stat ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare contribuabil, în tandem cu dorința de a avea o piață bine reglementată și transparentă. În același timp, pentru investitorii care au venituri disponibile, adesea companiile de stat, odată listate, chiar și cu pachete minoritare, sunt atractive. Pozițiile de monopol sau control al unor resurse importante (Salrom, CN Aeroporturi București SA) aproape garantează performanța economică dacă sunt bine administrate. Apetitul statului român ca acționar majoritar sau minoritar pentru dividende la bugetul de stat oferă investitorului orientat spre venituri constanta un grad ridicat de atractivitate.

👉Află mai multe: Cum să cumperi acțiuni Fondul Proprietatea în 2025? Analiză și sugestii

FAQ