Când va fi următoarea întâlnire a FED? Calendar 2025 FED

Ce se poate aștepta de la Rezerva Federală la următoarea lor întâlnire? Fără îndoială, aceasta este unul dintre cele mai urmărite subiecte pentru investitori, deoarece afectează direct evoluția piețelor (acțiuni, valute, indici), precum și economia SUA si mondială.

Ce se întâmplă la ședințele FED?

Când vorbim despre Rezerva Federală, pentru a înțelege tot ce se întâmplă la întâlnirile lor, trebuie să cunoaștem patru concepte:

• FOMC: este comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (Federal Open Market Committee). Este format din 12 membri și este responsabil de strategiile de politică monetară pentru a atinge obiectivele. Se întâlnește de 8 ori pe an, aproximativ la fiecare 6 săptămâni, in Washington. De obicei, din cele 8 ori când se întâlnește pe an, oferă ulterior o conferință de presă.
• Minutele Fed: rezumă în profunzime toate subiectele discutate de FOMC in întâlnirile sale. Minutele sunt publicate la 3 săptămâni după fiecare întâlnire FOMC și arată opiniile tuturor membrilor care au participat la întâlniri.
• Cartea Bej: este un set de date pe care FOMC le folosește la întâlnirile sale pentru a lua decizii. Este publicat aproximativ cu 2 săptămâni înainte de întâlnirile FOMC.
• Dot plot: este un grafic care prezintă o serie de puncte. Acest grafic este publicat după fiecare întâlnire a Rezervei Federale și reflectă ce crede fiecare membru despre rata dobânzii pentru restul anului și în anii următori. A fost publicat prima oară la sfârșitul anului 2011 cu Ben Bernanke ca președinte al băncii.

Calendarul reuniunilor FED 2025:

Rezerva Federală se întrunește de 8 ori pe an, cu aproximativ 40 de zile între fiecare reuniune. Iată calendarul ședințelor FED pentru 2025:

• 28-29 ianuarie
• 18-19 martie
• 6-7 mai
• 17-18 iunie
• 29-30 iulie
• 16-17 septembrie
• 28-29 octombrie
• 9-10 decembrie

BCE calendar ședințe privind ratele dobânzilor 🇪🇺

FED a învățat din istorie că graba nu este niciodată bună. Reducerile ratelor dobânzilor prea devreme poate cauza un rău mai mare decât cel prevăzut. Preferă să fie prudenți, să își ia timpul necesar, să analizeze datele și să decidă.

Ce așteaptă FED-ul în 2025?

După 11 majorări consecutive ale dobânzilor implementate de FED începând cu martie 2022 pentru a controla inflația, rata de referință a fost menținută, din iulie 2023, într-un interval cuprins între 5,25% și 5,5%. A fost nevoie să așteptăm până în septembrie anul trecut pentru ca banca centrală să decidă inițierea unui ciclu de reducere a dobânzilor, încurajată de scăderea constantă a inflației din ultimele luni.

Cu toate acestea, președintele FED, Jerome Powell, a avertizat în cadrul ultimei reuniuni că instituția va fi mai "prudentă" în evaluarea unor noi reduceri de dobândă.

„Prin acțiunea de astăzi, am redus rata noastră de referință cu un punct procentual față de nivelul maxim, iar politica noastră monetară este acum semnificativ mai puțin restrictivă. Prin urmare, putem adopta o abordare mai precaută în considerarea unor ajustări suplimentare”

Deși FED rămâne independentă de influențele politice, Jerome Powell a subliniat deja la reuniunea precedentă că tranziția de la Joe Biden la Donald Trump, chiar dacă nu va afecta direct deciziile băncii centrale, va avea probabil un impact semnificativ asupra piețelor financiare.

Ultima ședință a Rezervei Federale: Scădere de 25 puncte de bază, iar Powell apasă „butonul de echilibru”

Rezerva Federală a SUA (FED) a redus din nou dobânda de referință cu 25 de puncte de bază, aducând intervalul la 3,75% – 4%.

Este a doua mișcare de relaxare monetară din acest ciclu, dar adevărata știre nu e nivelul dobânzii... ci tonul.

Dacă până acum inflația era inamicul public nr. 1, acum Powell ne transmite, mai pe ocolite:

„Da, inflația încă există... dar, hei, piața muncii începe să tușească. Poate-i facem un ceai.”

Cu alte cuvinte, riscurile legate de ocuparea forței de muncă au crescut, iar FED încearcă să evite scenariul în care economia frânează prea brusc. Inflația n-a dispărut, dar Powell pare dispus să accepte că unele scumpiri sunt doar un șoc de nivel, nu o spirală nesfârșită.

„Riscurile vin acum din ambele direcții: inflație și ocupare. Nu există o cale fără riscuri. Vom acționa cu prudență, în funcție de date.”

👉 Tarifele lui Trump: Cum afectează România și investițiile tale?

Și, ca un semnal în plus că FED vrea să meargă pe sârmă fără să clatine economia, a venit și anunțul că va opri reducerea bilanțului începând cu 1 decembrie.

Pe scurt: după 3 ani și jumătate în care au tot subțiat bilanțul, pun pauză la dietă. Nu vrem o economie epuizată chiar acum.

Tensiuni în interiorul FED?

De data aceasta, FED nu a publicat un nou dot plot, deci nu avem harta clasică care ne arată „unde văd guvernatorii dobânda peste câteva luni”.

În schimb, am primit ceva poate și mai interesant: o divergență clară, pe față, în voturi și în abordare.

Comitetul a votat pentru o reducere de 25 de puncte de bază, dar nu toți au fost de acord:

• Stephen Miran (numit de Trump) a vrut o tăiere „jumbo” de 50 de puncte de bază. Mesajul lui? „Hai mai repede cu relaxarea. Economia se răcește, nu mai așteptați!”
• Jeffrey Schmid, în schimb, a votat împotriva oricărei reduceri. Adică: „Stop! Nu vă grăbiți. Inflația încă respiră.”

Dacă pui cele două opinii cap la cap, obții imaginea clară a unui comitet împărțit. Riscurile se mută spre piața muncii, dar inflația n-a fost încă închisă într-un sertar. Nimeni nu vrea să greșească mișcarea... și apoi să fie nevoit să iasă la rampă cu scuze publice.

Și cum era de așteptat, în spatele acestor poziții diferite se simte și altceva: contextul politic începe să apese pe umeri. Alegerile din SUA bat la ușă, iar presiunile din partea administrației nu apar în comunicatele oficiale, dar sunt acolo tăcute, persistente și foarte reale.

Pericol de stagflație „marca Trump”?

Ultima decizie a Rezervei Federale vine într-un moment complicat, în care economia americană e trasă în direcții opuse de două forțe majore, ambele influențate direct de politicile lui Trump.

Pe de o parte, tarifele comerciale nou introduse încep să se vadă în prețuri. Bineînțeles, impactul imediat e o scumpire a bunurilor. FED speră că acest efect se va limita la câteva segmente, fără să se răspândească în toată economia. Un șoc de preț, nu un nou val inflaționist.

👉 „Trump Trade” revine pe Wall Street: 5 acțiuni de avut în portofoliu

Pe de altă parte, piața muncii dă semne vizibile de răcire. Angajările încetinesc, încep să apară mai multe disponibilizări, iar companiile întâmpină tot mai puține dificultăți în a găsi personal. Nu e criză, dar nici nu mai e boom.

Aici intră în joc politica de imigrație: reducerea forței de muncă disponibile vine exact în momentul în care cererea economică slăbește. Mai puțini muncitori pe piață înseamnă o ofertă comprimată și mai puțină flexibilitate pentru companii.

Rezultatul? Un scenariu de stagflație soft, o combinație între inflație moderată și o piață a muncii în declin. Nimic dramatic pentru moment, dar suficient cât să pună FED într-o poziție incomodă: relaxezi prea mult și alimentezi prețurile, relaxezi prea puțin și riști să sufoci economia.

Factorul politic: 2026 ar putea fi… interesant

Mandatul lui Jerome Powell se încheie în mai 2026. Dacă Trump revine la Casa Albă, reconfirmarea nu e garantată. Powell e văzut ca echilibrat, dar nu „omul lui Trump”, iar Casa Albă ar putea prefera pe cineva mai dornic să reducă dobânzile rapid și mai relaxat în fața inflației.

Dar incertitudinea nu se oprește aici. În 2026, se întâmplă trei lucruri cheie:

1. Se schimbă componența votanților FOMC, odată cu rotația băncilor regionale.
   
2. Mai mulți președinți regionali își încheie mandatul, ceea ce aduce noi numiri – potențial politizate.
   
3. FED e deja împărțită între două tabere: una vrea relaxare rapidă, alta cere răbdare și prudență.
   

Powell joacă rolul de mediator, dar fără siguranța unui nou mandat, autoritatea lui se poate eroda. Iar piețele detestă incertitudinea în vârful celei mai influente bănci centrale din lume.

Perspective privind ratele dobânzilor în 2025

După reuniunea din iunie, într-adevăr au existat modificări în dot plot-ul pe termen lung, însă pe termen scurt rămâne fără modificări față de ceea ce s-a exprimat în martie 2025.

Următoarea ședința FED 2025

După conferința de presă a lui Jerome Powell, mesajul principal este clar: nimic nu este garantat în privința unei noi reduceri de dobândă în decembrie. În timp ce scăderea de acum a fost justificată prin deteriorarea treptată a pieței muncii, următorul pas depinde strict de datele economice care vor apărea în următoarele săptămâni.

Asta marchează o schimbare importantă față de ceea ce mulți investitori presupuneau anterior: nu mai existe un „plan prestabilit” al doi tăieri succesive.

Iar piața futures confirmă această prudență.

Conform instrumentului CME FedWatch (care estimează probabilitățile de politică monetară), pentru ședința din 10 decembrie 2025:

• ≈70% probabilitate ca dobânda să rămână neschimbată în intervalul actual
• ≈30% probabilitate pentru încă o reducere de 25 puncte de bază

Cu alte cuvinte:
Scăderea dobânzii în decembrie este posibilă, dar nu probabilă.

👉 Jackson Hole: întâlnirea FED, BCE și a altor bancheri centrali

1. Ce se întâmplă când dobânzile sunt majorate?

Atunci când FED decide să majoreze dobânzile sau să adopte politici menite să reducă lichiditatea din sistem pentru a controla nivelul prețurilor, rezultatul este o încetinire a economiei.

Creșterea dobânzilor descurajează împrumuturile, făcându-le mai "costisitoare", ceea ce are un efect negativ asupra cererii agregate și nivelului consumului.

Reducerea lichidității are un impact și asupra pieței bursiere. Mai puțină lichiditate înseamnă resurse mai limitate pentru investiții, ceea ce, în general, duce la o scădere a valorii acțiunilor atunci când dobânzile cresc. Invers, o reducere a dobânzilor favorizează o creștere a pieței de acțiuni.

Totuși, în anumite cazuri, piața poate să fi anticipat deja efectul majorării dobânzilor, având în vedere că FED își comunică de obicei intențiile înainte de decizia oficială. În astfel de situații, impactul asupra pieței poate fi mai moderat.

Strategii de investiție în perioade de incertitudine

În perioadele de incertitudine, precum cele care urmează după o majorare a dobânzilor, investițiile în acțiuni defensive pot reprezenta o strategie eficientă. De asemenea, activele de refugiu, care au o corelație redusă cu ciclul economic, precum investițiile în aur, pot constitui o alegere solidă pentru protejarea capitalului.

👉 Aur vs Bitcoin: în ce să investești pentru stabilitate și profit?

2. Ce se întâmplă când dobânzile sunt reduse?

Atunci când Rezerva Federală (FED) sau orice altă bancă centrală reduce dobânzile, scopul este, în general, să obțină efectul opus unei creșteri a acestora. Principalele consecințe ale unei scăderi a dobânzilor sunt:

1. Stimularea economiei: O reducere a dobânzilor face împrumuturile mai accesibile. Acest lucru poate încuraja atât companiile, cât și consumatorii să contracteze credite mai mari, fie pentru investiții, fie pentru consum.
2. Creșterea consumului: Costurile mai mici pentru împrumuturi îi pot încuraja pe consumatori să facă achiziții importante, precum case sau mașini, stimulând astfel cererea agregată în economie.
3. Impact pozitiv asupra piețelor de acțiuni: Reducerea dobânzilor poate avea un efect benefic asupra piețelor bursiere. Costurile mai mici de finanțare, împreună cu creșterea consumului și a investițiilor, pot îmbunătăți perspectivele de profit ale companiilor, ceea ce adesea se reflectă în creșterea prețurilor acțiunilor.
4. Devalorizarea monedei: În unele cazuri, scăderea dobânzilor poate duce la devalorizarea monedei naționale în raport cu alte valute. Investitorii vor căuta randamente mai mari pe alte piețe, vânzând astfel moneda locală.
5. Risc de inflație: Deși reducerea dobânzilor urmărește stimularea economiei, un efect secundar poate fi creșterea inflației. Pe măsură ce consumul și investițiile cresc, prețurile pot începe să urce, mai ales dacă oferta nu reușește să acopere cererea în creștere.

În concluzie, acesta este calendarul viitoarelor reuniuni ale FED, esențial pentru a urmări deciziile băncii centrale și a reacționa prompt pe piață, fie că măsurile sunt de stimulare economică, fie restrictive.

Articole Selecționate

• Cum să investești la bursă? | Ghid pentru începători
• Cum să începi să investești de la zero | Ghid complet
• Top brokeri online pentru investiții
• Cei mai buni brokeri Bursa de Valori București

Acțiuni, ETF, opțiuni

---

• Costuri reduse
• Peste 50 de piețe mondiale
• 100$ depozit minim

Află mai multe

---

Acțiuni, ETF, obligațiuni

• Primești până la 20 de acțiuni gratuite!
• Peste 3.600 de ETF-uri disponibile
• Tarife simple și competitive

Află mai multe

---

Acțiuni, ETF, Forex

• Depozit minim 0
• Comisioane 0%
• Academie

---

Află mai multe

FAQ - Întrebări frecvente