Când va fi următoarea întâlnire a FED? Calendar 2025 FED

Ce se poate aștepta de la Rezerva Federală la următoarea lor întâlnire din martie și in restului anului? Fără îndoială, aceasta este unul dintre cele mai urmărite subiecte pentru investitori, deoarece afectează direct evoluția piețelor (acțiuni, valute, indici), precum și economia SUA si mondială.

Ce se întâmplă la ședințele FED?

Când vorbim despre Rezerva Federală, pentru a înțelege tot ce se întâmplă la întâlnirile lor, trebuie să cunoaștem patru concepte:

• FOMC: este comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (Federal Open Market Committee). Este format din 12 membri și este responsabil de strategiile de politică monetară pentru a atinge obiectivele. Se întâlnește de 8 ori pe an, aproximativ la fiecare 6 săptămâni, in Washington. De obicei, din cele 8 ori când se întâlnește pe an, oferă ulterior o conferință de presă.
• Minutele Fed: rezumă în profunzime toate subiectele discutate de FOMC in întâlnirile sale. Minutele sunt publicate la 3 săptămâni după fiecare întâlnire FOMC și arată opiniile tuturor membrilor care au participat la întâlniri.
• Cartea Bej: este un set de date pe care FOMC le folosește la întâlnirile sale pentru a lua decizii. Este publicat aproximativ cu 2 săptămâni înainte de întâlnirile FOMC.
• Dot plot: este un grafic care prezintă o serie de puncte. Acest grafic este publicat după fiecare întâlnire a Rezervei Federale și reflectă ce crede fiecare membru despre rata dobânzii pentru restul anului și în anii următori. A fost publicat prima oară la sfârșitul anului 2011 cu Ben Bernanke ca președinte al băncii.

Calendarul reuniunilor FED 2025:

Rezerva Federală se întrunește de 8 ori pe an, cu aproximativ 40 de zile între fiecare reuniune. Iată calendarul ședințelor FED pentru 2025:

• 28-29 ianuarie
• 18-19 martie
• 6-7 mai
• 17-18 iunie
• 29-30 iulie
• 16-17 septembrie
• 28-29 noiembrie
• 9-10 decembrie

BCE calendar ședințe privind ratele dobânzilor 🇪🇺

FED a învățat din istorie că graba nu este niciodată bună. Reducerile ratelor dobânzilor prea devreme poate cauza un rău mai mare decât cel prevăzut. Preferă să fie prudenți, să își ia timpul necesar, să analizeze datele și să decidă.

Ce așteaptă FED-ul în 2025?

După 11 majorări consecutive ale dobânzilor implementate de FED începând cu martie 2022 pentru a controla inflația, rata de referință a fost menținută, din iulie 2023, într-un interval cuprins între 5,25% și 5,5%. A fost nevoie să așteptăm până în septembrie anul trecut pentru ca banca centrală să decidă inițierea unui ciclu de reducere a dobânzilor, încurajată de scăderea constantă a inflației din ultimele luni.

Cu toate acestea, președintele FED, Jerome Powell, a avertizat în cadrul ultimei reuniuni că instituția va fi mai "prudentă" în evaluarea unor noi reduceri de dobândă.

„Prin acțiunea de astăzi, am redus rata noastră de referință cu un punct procentual față de nivelul maxim, iar politica noastră monetară este acum semnificativ mai puțin restrictivă. Prin urmare, putem adopta o abordare mai precaută în considerarea unor ajustări suplimentare”

Deși FED rămâne independentă de influențele politice, Jerome Powell a subliniat deja la reuniunea precedentă că tranziția de la Joe Biden la Donald Trump, chiar dacă nu va afecta direct deciziile băncii centrale, va avea probabil un impact semnificativ asupra piețelor financiare.

Ultima ședință a Rezervei Federale: Scădere de 25 puncte de bază, iar prioritatea se mută pe ocuparea forței de muncă

Rezerva Federală a SUA (FED) a decis să reducă dobânda de referință cu 25 de puncte de bază, stabilind-o în intervalul 4% – 4,25%. Aceasta este prima scădere a dobânzii din decembrie 2024 încoace.

Mai important decât măsura în sine este schimbarea de direcție în priorități: comunicatul oficial și declarațiile președintelui Jerome Powell au evidențiat clar că răcirea pieței muncii a devenit noua preocupare principală, în timp ce inflația a fost trecută pe un plan secundar.

„Riscurile la adresa ocupării forței de muncă au crescut și nu le putem ignora”

În cadrul conferinței de presă, acesta a recunoscut și că transmisia tarifelor comerciale către prețuri „este mai lentă decât se anticipa”.

👉 Tarifele lui Trump: Cum afectează România și investițiile tale?

Prin această decizie, FED pare să facă un pas înapoi în lupta cu dobânzile ridicate și cu presiunile din partea lui Trump, fiind dispusă să tolereze un anumit nivel de inflație, cu condiția de a preveni o spirală descendentă a pieței muncii și o posibilă recesiune.

Noul „dot plot” și incertitudinile politice din cadrul Rezervei Federale

Totuși, nu toate veștile au fost pozitive. Noul dot plot publicat de FED a transmis un mesaj mai restrictiv decât anticipa piața. Deși instituția prevede încă două reduceri ale dobânzii în acest an, pentru 2026 este estimată doar o singură scădere suplimentară – comparativ cu cele trei așteptate de investitorii din piața futures (conform datelor CME).

Mai mult, o majoritate dintre guvernatorii FED s-au arătat favorabili menținerii dobânzii neschimbate pe parcursul anului viitor, semnalând o abordare mai prudentă.

Un punct de vedere divergent a venit din partea lui Stephen Miran, noul guvernator numit de fostul președinte Donald Trump. Acesta a susținut un tăiș „jumbo” de 50 puncte de bază, propunând în plus până la cinci scăderi suplimentare ale dobânzii până la sfârșitul anului – o poziție clar aliniată cu presiunile exercitate de Casa Albă.

Pericol de stagflație „marca Trump”?

Decizia Rezervei Federale vine într-un context tensionat, modelat tot mai puternic de politicile economice ale fostului președinte Donald Trump.

Pe de o parte, noile tarife vamale impuse de administrație generează presiuni inflaționiste, ducând la creșterea prețurilor. Pe de altă parte, expulzările masive ale imigranților activi pe piața muncii reduc oferta de forță de muncă, contribuind la slăbirea pieței muncii.

👉 „Trump Trade” revine pe Wall Street: 5 acțiuni de avut în portofoliu

Rezultatul? Un scenariu de stagflație atipică, în care se combină creșterea prețurilor cu stagnarea creării de locuri de muncă – o situație dificilă pentru orice bancă centrală. Jerome Powell a descris clar această tensiune:

„Ne dorim ca această creștere a prețurilor, provocată de tarife, să fie un efect izolat și să nu se răspândească în întreaga economie.”

Totuși, scăderea simultană a numărului de oferte de muncă și a disponibilității lucrătorilor pune în pericol celălalt obiectiv major al FED: ocuparea deplină a forței de muncă. De aceea, în ciuda faptului că inflația se menține peste ținta de 2%, banca centrală a ales să acorde prioritate stabilității pieței muncii.

Un climat politic instabil agravează incertitudinea: mandatul actualului președinte al FED, Jerome Powell, se încheie în mai 2026, iar nu este clar dacă Donald Trump va decide să-l reînnoiască sau să numească un succesor mai apropiat ideologic. În plus, în februarie urmează și schimbarea președinților mai multor bănci regionale din cadrul sistemului Federal Reserve, ceea ce prefigurează un an 2026 marcat de frământări interne și incertitudine crescută în ceea ce privește direcția politicii monetare a SUA.

Perspective privind ratele dobânzilor în 2025

După reuniunea din iunie, într-adevăr au existat modificări în dot plot-ul pe termen lung, însă pe termen scurt rămâne fără modificări față de ceea ce s-a exprimat în martie 2025.

Următoarea ședința FED 2025

După publicarea recentului Dot Plot și declarațiile președintelui FED, care a indicat că instituția are în vedere două reduceri ale dobânzii în restul anului 2025, adică în cele două ședințe rămase, pare că spațiul de manevră este destul de limitat.

Totul sugerează că vom asista la două tăieri succesive de câte 25 de puncte de bază, probabil câte una în fiecare dintre următoarele două întâlniri ale comitetului de politică monetară.

Cu toate acestea, piața futures CME transmite un mesaj mai prudent. Conform cotațiilor actuale, investitorii mizează cel mult pe o singură reducere a dobânzii în ședința din decembrie 2025 – și chiar și aceasta este anticipată cu un nivel redus de consens între participanții de pe piață.

Motivul? Scepticismul generalizat că FED va abandona rapid mandatul său privind inflația, o luptă pe care banca centrală o duce de peste patru ani. Mulți analiști consideră că este puțin probabil ca stabilitatea prețurilor să fie cu adevărat lăsată pe plan secund, în ciuda presiunilor politice și a slăbirii pieței muncii.

👉 Jackson Hole: întâlnirea FED, BCE și a altor bancheri centrali

1. Ce se întâmplă când dobânzile sunt majorate?

Atunci când FED decide să majoreze dobânzile sau să adopte politici menite să reducă lichiditatea din sistem pentru a controla nivelul prețurilor, rezultatul este o încetinire a economiei.

Creșterea dobânzilor descurajează împrumuturile, făcându-le mai "costisitoare", ceea ce are un efect negativ asupra cererii agregate și nivelului consumului.

Reducerea lichidității are un impact și asupra pieței bursiere. Mai puțină lichiditate înseamnă resurse mai limitate pentru investiții, ceea ce, în general, duce la o scădere a valorii acțiunilor atunci când dobânzile cresc. Invers, o reducere a dobânzilor favorizează o creștere a pieței de acțiuni.

Totuși, în anumite cazuri, piața poate să fi anticipat deja efectul majorării dobânzilor, având în vedere că FED își comunică de obicei intențiile înainte de decizia oficială. În astfel de situații, impactul asupra pieței poate fi mai moderat.

Strategii de investiție în perioade de incertitudine

În perioadele de incertitudine, precum cele care urmează după o majorare a dobânzilor, investițiile în acțiuni defensive pot reprezenta o strategie eficientă. De asemenea, activele de refugiu, care au o corelație redusă cu ciclul economic, precum investițiile în aur, pot constitui o alegere solidă pentru protejarea capitalului.

👉 Aur vs Bitcoin: în ce să investești pentru stabilitate și profit?

2. Ce se întâmplă când dobânzile sunt reduse?

Atunci când Rezerva Federală (FED) sau orice altă bancă centrală reduce dobânzile, scopul este, în general, să obțină efectul opus unei creșteri a acestora. Principalele consecințe ale unei scăderi a dobânzilor sunt:

1. Stimularea economiei: O reducere a dobânzilor face împrumuturile mai accesibile. Acest lucru poate încuraja atât companiile, cât și consumatorii să contracteze credite mai mari, fie pentru investiții, fie pentru consum.
2. Creșterea consumului: Costurile mai mici pentru împrumuturi îi pot încuraja pe consumatori să facă achiziții importante, precum case sau mașini, stimulând astfel cererea agregată în economie.
3. Impact pozitiv asupra piețelor de acțiuni: Reducerea dobânzilor poate avea un efect benefic asupra piețelor bursiere. Costurile mai mici de finanțare, împreună cu creșterea consumului și a investițiilor, pot îmbunătăți perspectivele de profit ale companiilor, ceea ce adesea se reflectă în creșterea prețurilor acțiunilor.
4. Devalorizarea monedei: În unele cazuri, scăderea dobânzilor poate duce la devalorizarea monedei naționale în raport cu alte valute. Investitorii vor căuta randamente mai mari pe alte piețe, vânzând astfel moneda locală.
5. Risc de inflație: Deși reducerea dobânzilor urmărește stimularea economiei, un efect secundar poate fi creșterea inflației. Pe măsură ce consumul și investițiile cresc, prețurile pot începe să urce, mai ales dacă oferta nu reușește să acopere cererea în creștere.

În concluzie, acesta este calendarul viitoarelor reuniuni ale FED, esențial pentru a urmări deciziile băncii centrale și a reacționa prompt pe piață, fie că măsurile sunt de stimulare economică, fie restrictive.

Articole Selecționate

• Cum să investești la bursă? | Ghid pentru începători
• Cum să începi să investești de la zero | Ghid complet
• Top brokeri online pentru investiții
• Cei mai buni brokeri Bursa de Valori București

Acțiuni, ETF, opțiuni

---

• Costuri reduse
• Peste 50 de piețe mondiale
• 100$ depozit minim

Află mai multe

---

Acțiuni, ETF, obligațiuni

• Primești până la 20 de acțiuni gratuite!
• Peste 3.600 de ETF-uri disponibile
• Tarife simple și competitive

Află mai multe

---

Acțiuni, ETF, Forex

• Depozit minim 0
• Comisioane 0%
• Academie

---

Află mai multe

FAQ - Întrebări frecvente