Cum să analizezi un ETF?

Ofertele de ETF-uri de pe piață sunt din ce în ce mai numeroase și această varietate uneori ne îngreunează deciziile atunci când analizăm sa investim intr-un ETF. Din acest motiv, în acest articol vom încerca să te învățăm cum să analizăm un ETF și ce factori trebuie să iei în considerare.

După cum știm, un ETF este un hibrid între un fond de investiții și o acțiune, adică are un portofoliu compus dintr-un coș de active (fonduri de investiții) care sunt tranzacționate pe bursă și pot fi negociate la un preț de cotare (acțiuni) în orice moment atâta timp cât piața este deschisă.

Punctele de bază pe care trebuie să le revizuim și să le înțelegem înainte de a cumpăra un ETF sunt urmatoarele:

1. Costul Anual Total (TER în engleză);
2. Eroarea de Urmărire (Tracking Error);
3. Rentabilitate;
4. Expunere și indicele pe care îl urmează;
5. Piața pe care este cotat;
6. Volum;
7. Spread sau marjă;
8. Pârghie;
9. Politica de dividende;
10. Monedă;
11. Metoda de Replicare

Le voi explica în detaliu în acest articol.

Alege o strategie de investiții în ETF-uri

În Bursă și investiții există o multitudine de strategii, problema este că majoritatea pierd bani sau oferă randamente sub indice dacă le aplicăm pe parcursul mai multor ani. De ce se întâmplă asta? De obicei este pentru că nu sunt testate cu un backtest robust sau folosesc dovezi selective sau se bazează pe intuiții și/sau reguli subiective greu de replicat.

Din acest motiv, primul lucru pe care trebuie să îl facem înainte de a analiza un ETF este să alegem o strategie testată care a funcționat, care este suficient de robustă pentru a continua să funcționeze în viitor și care are reguli clare care pot fi replicate.

👉 Ghid complet: Cum să investești într-un ETF?

În plus, trebuie să adăugăm că această strategie trebuie să fie în acord cu profilul nostru de risc și volatilitate, orizontul de timp și obiectivele.

Strategia este cea care ne va spune ce ETF-uri să cumpărăm, când să le cumpărăm și când să le vindem.

Ce tipuri de strategii există?

Unele dintre strategiile testate care s-au dovedit a funcționa bine sunt următoarele:

• Indexare pasivă. Recomandată pentru perioade mai mari de 10 ani, îndeplinind cerințele de diversificare, reechilibrare și contribuții periodice.
  • Folosește ETF-uri care preferabil urmează indici mari și diversificați pentru nucleul portofoliului.
• De rotație.
  • Folosește ETF-uri pe țări, regiuni, sectoare, industrii.
  • Preferabil să se completeze reciproc.
• Tendențiale cu momentum. Acest tip de strategii este mai bine să fie automatizate pentru a lăsa deciziile discreționare și prejudecățile cognitive în afara jocului.
  • Sunt pentru termen scurt și mediu.
  • Deși pot utiliza orice tip de ETF, de obicei se folosesc cele care conțin derivate pe termen scurt și restul pentru termen mediu.
• Tactice sau tendențiale. În acest tip de strategii vor fi unele în care putem face backtests robuste și altele unde nu se poate sau este destul de dificil. Primele, care sunt cele mai recomandabile, folosesc de obicei filtre care pot fi o combinație de indicatori tehnici pe preț sau sondaje de sentiment. Celelalte pot folosi diferite criterii fundamentale, tehnice și variabile macroeconomice.
  • Sunt folosite pentru termen scurt și mediu.
  • Deși pot utiliza orice tip de ETF, cele mai utilizate sunt cele cu efect de levier, ETN-uri, ETC-uri și ETF-uri indexate la indici populari și tematici.

👉 Tranzactionarea automată: roboți și sisteme de trading

Aceste patru sunt doar câteva dintre multele strategii care există, iar pentru fiecare sunt necesare diferite instrumente și se sugerează anumite tipuri de ETF-uri.

De exemplu, un ETF tematic sau de nișă nu este recomandat pentru portofoliile indexate pasiv deoarece ar putea crește:

• riscul aleatoriu al pieței
• riscul de randamente ulterioare
• ar trebui să fim mult mai activi și tactici pentru a ști când să ne retragem sau să intrăm in piață.

Stabilirea horizontului de timp

La fel ca în restul produselor de investiții, la ETF-uri este important să știm care este orizontul nostru de timp adică cât timp plănuim sau putem lăsa banii investiți cu strategia pe care am ales-o.

Un lucru important este că, indiferent dacă strategia este pe termen lung sau scurt, trebuie să ne amintim că bursa și piețele sunt despre probabilități. O strategie poate avea 80% probabilitate de succes, dar dacă o aplicăm doar de câteva ori, atunci putem avea ghinion teribil.

Datorită costurilor operaționale, impozitelor și timpului necesar, cea mai bună alternativă pentru majoritatea investitorilor în ETF-uri pe termen lung este un portofoliu indexat pasiv bine structurat.

Stabilirea profilului nostru

Alte două variabile importante care trebuie să fie în armonie cu orizontul nostru de timp sunt:

• Profilul de risc: este capacitatea noastră de a asuma pierderi de capital permanente.
• Profilul de volatilitate: capacitatea noastră de a suporta oscilațiile pieței pe termen scurt și mediu.

Prin urmare, nu ar fi recomandabil dacă aleg o strategie care face mai multe operațiuni pe termen mediu sau scurt (rotație sau tactică), dar nu pot suporta o volatilitate mare și/sau nu am suficienți ani pentru a aștepta ca strategia să se recupereze în cazul în care cade în probabilitatea de eșec de la început.

Portofoliile indexate pasiv cu ETF-uri tind să aibă o viziune pe termen lung, eliminând efectul de sincronizare a pieței prin contribuții periodice. Prin urmare, a priori, corecțiile pe termen scurt nu sunt de obicei o problemă pentru acest stil de investiții, dar trebuie să știm clar că vor veni și trebuie să avem forța necesară pentru a nu schimba strategia noastră de investiții.

Și în ceea ce privește riscul portofoliilor indexate, trebuie să planificăm bine tranziția noastră între un portofoliu axat pe creștere și unul axat pe conservarea capitalului și a veniturilor.

👉 Cum să investești în indici bursieri: Fonduri și ETF-uri

Prin urmare, determinarea nivelului de volatilitate și a riscului cu care ne simțim confortabili este fundamentală. În general:

• Cu cât investitorul este mai tânăr, cu atât ar trebui să fie mai mare capacitatea de a asuma volatilitate și riscuri.
• Cu cât este mai mare capacitatea de economisire, cu atât ar trebui să fie mai mare capacitatea de a asuma volatilitate și riscuri.
• Cu cât orizontul de investiții este mai mare, cu atât ar trebui să fie mai mare capacitatea de a asuma volatilitate și riscuri.

Strategia de investiții indexate pasive cu ETF-uri are de obicei mai multe concepte cheie:

• Contribuții periodice la investiții
• Diversificare, fie prin active (RV și RF) și în cadrul fiecăruia dintre ele.
• Viziune pe termen foarte lung
• Reechilibrări periodice

Elemente pentru a analiza un ETF

Odată clarificat acest lucru, acum putem trece la menționarea diferitelor elemente pe care trebuie să le avem în vedere atunci când analizam ce ETF se potrivește cel mai bine nevoilor și strategiei noastre.

1- TER (Total Expense Ratio)

TER este cheltuiala totală anuală, exprimată sub formă de procent, a ETF-ului asupra patrimoniului. Acest procent include comisioanele de administrare, de depozit, taxele suportate intern de ETF pentru intermedierea operațiunilor de cumpărare și vânzare de valori și cele de audit.

În cazul ETF-urilor, TER coincide de obicei cu comisionul de administrare. Este important să spunem că atunci când comparăm un ETF care are același indice subiacent, comisioanele sunt un factor cheie deoarece vor influența direct rentabilitatea finală.

În ETF-uri, TER este cheia pe termen lung, cele mai bune ETF-uri fiind cele care au cel mai mic TER pe termen lung.

2- Tracking Error

Tracking Error sau eroarea de urmărire a indicelui ne ajută să cunoaștem care este deviația rentabilității unui fond față de benchmark-ul său. Cu cât tracking error este mai mic, cu atât replica ETF va fi mai eficientă. Intenția unui ETF este să replice cât mai mult posibil, astfel încât să furnizeze rentabilități mult superioare.

Putem găsi ușor tracking error al unui ETF pe site-ul ETF-ului sau în broșura acestuia.

3- Expunere și indicele pe care îl urmează

Există ETF-uri pe orice indice pe care ni-l putem imagina, fiind un bun vehicul pentru a investi aproape în orice, dar trebuie să revizuim compoziția portofoliului pe care îl are pentru a vedea dacă îndeplinește nevoile și așteptările noastre.

Revizuirea indicelui este de asemenea foarte importantă deoarece vom ști care este obiectivul, dacă este de curând creat, dacă are o rotație mare, etc. Toate acestea le putem citi în prospectul ETP. De fapt, în acest document vom găsi și riscurile pe care le are instrumentul.

4- Piața pe care este cotat

Acesta este unul dintre factorii care de multe ori este trecut cu vederea atunci când se selectează un ETF, dar care este foarte important. La fel ca acțiunile, este necesar să luăm în considerare comisioanele de cumpărare și vânzare care diferă în funcție de piața pe care sunt tranzacționate.

Comisioanele pe care brokerul de ETF-uri le percepe pentru a cumpăra acest tip de produse pot fi importante dacă sunt tranzacționate pe piețe străine. Să ne amintim că baza investiției în ETF-uri este minimizarea costurilor pe termen lung, așa că trebuie să cunoaștem bine comisioanele de custodie sau de cumpărare-vânzare pe care le vom suporta atunci când facem contribuții periodice.

Aici trebuie să luăm în considerare și moneda de bază a ETF-ului, moneda în care este tranzacționat pe alte piețe și monedele în care sunt tranzacționate acțiunile pe care le are în portofoliu. Acest lucru adaugă un risc valutar.

De asemenea, trebuie să luăm în considerare programul pieței de origine a ETF-ului. De exemplu, dacă cumpărăm un ETF indexat la SP500 din Europa, atunci programul de funcționare al pieței de origine este diferit de al nostru și, deși ETF-ul este tranzacționat în programul nostru, ar putea exista spread-uri mai mari sau o volatilitate diferită de cea normală dacă piața sa de origine este închisă.

5- Volum

Acesta este un subiect care este luat ca atare în ETF-uri, deoarece are creatori de piață care furnizează lichiditate fondului tranzacționat prin prezența lor permanentă pe piață, atât la cumpărare, cât și la vânzare. În plus, legislația UCITS obligă ca brokerul să fie și market maker.

Cu toate acestea, este necesar să căutăm ETF-uri cu volume de tranzacționare suficiente pentru a ne "asigura" că prețurile sunt determinate de piață și se ajustează mai bine la indice. Un volum mai mare nu este sinonim cu o lichiditate mai mare, dar presupune că un ordin limită aproape de cotația actuală va fi executat mai rapid.

6- Spread

Spreadul este diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare, cunoscută și sub numele de marjă sau diferențial. Este foarte important, deoarece ne spune multe despre lichiditatea ETF-ului și a subiacentelor sale, dar și despre cerere/ofertă, eficiența piețelor pe care sunt tranzacționate și cele mai bune ore pentru a le opera. În plus, reprezintă un cost implicit. În general, este cel mai bine ca spread-ul să fie cât mai mic posibil.

6- Pârghie

Unele ETF-uri folosesc metoda de levier pentru a înmulți randamentele indexului subiacent, de obicei x2 și x3, prin intermediul instrumentelor derivate (Ex: swaps). Levierul adaugă mai multe riscuri decât cele normale. Nu numai că poți câștiga x2, dar poți pierde și x2.

7- Politica de Dividende

Rentabilitatea ETF-urilor cu dividende poate varia semnificativ. Unii investitori pot solicita o declarație a veniturilor actuale din investițiile lor, în timp ce alții pot căuta revalorizarea capitalului, într-un efort de a amâna impozitele.

Asigurați-vă că orice ETF pe care îl cumpărați are o politică de dividende consecventă cu obiectivele dvs. de investiții. Pentru a o cunoaște în profunzime, va fi necesar să consultați broșura.

Există ETF-uri de Distribuție care distribuie periodic dividende, și ETF-uri de Acumulare care le reinvestesc automat.

👉 ETF-uri de acumulare sau distribuție? Care ți se potrivesc?

8- Moneda

Riscul valutar este foarte prezent atunci când investești în alte sectoare și piețe decât cele naționale. Trebuie să luăm decizia dacă vrem să ne expunem altor monede, deoarece va fi echivalent cu a susține două investiții diferite.

9- Metoda de Replicare

La urmărirea unui benchmark, există două posibilități: replicarea fizică și sintetică. Cea mai simplă modalitate de a realiza această sarcină este prin replicarea fizică unde managerul ETF-ului pur și simplu cumpără valorile subiacente ale indexului.

Cu toate acestea, replicarea sintetică este din ce în ce mai utilizată de managerii de ETF-uri. Se bazează pe cumpărarea unui contract de swap cu o bancă de investiții care se angajează să plătească rentabilitatea indexului în schimbul unor comisioane mici și a rentabilității colateralului deținut în portofoliul ETF-ului.

Deși replicarea sintetică elimină eroarea de urmărire și reduce impactul reținerilor asupra dividendelor, are costul riscului de credit al contrapărții. Cu toate acestea, acesta a fost minimizat datorită legislației UCITS care obligă ca nicio contraparte să nu aibă mai mult de 10%.

Există un număr mare de ETF-uri la îndemâna noastră cu diferite caracteristici. Trebuie să încercăm să minimizăm costurile, atât ale ETF-ului în sine, cât și de cumpărare/vânzare. În plus, deținerea unui portofoliu diversificat geografic va ajuta la reducerea riscului, iarcontribuțiile periodice ne vor ajuta să reducem efectul de timing.