Bursă

La 1 ianuarie 2026, Bulgaria a adoptat euro, devenind al 21‑lea membru al zonei euro, cu un curs de conversie fixat la 1,9558 BGN/EUR – același menținut sub regimul de board valutar și în ERM II. Pentru un investitor, acest detaliu tehnic comprimă ani de convergență macroeconomică și juridică într-un singur „preț” al tranziției: dispare riscul valutar BGN/EUR, iar costul capitalului denominat în euro devine mai ușor de ancorat la referințele BCE.
Decizia a fost aprobată formal de Consiliul UE în 8 iulie 2025 și încadrată de rapoartele de convergență ale Comisiei Europene și BCE, iar tranziția operațională în primele săptămâni din 2026 a fost evaluată ca fiind lină de Eurogrup, cu afișare duală a prețurilor până în august 2026.

Contextul structural înainte de adoptare indică o euroizare avansată a economiei: aproximativ 70% din datoria guvernamentală și o pondere ridicată din pasivele companiilor și depozitele populației erau deja în euro, iar ciclul de afaceri al Bulgariei era strâns corelat cu cel al zonei euro. Pentru investitori în acțiuni locale, aceste realități înseamnă că multe riscuri valutare erau, practic, internalizate. Schimbarea monedei legal‑tendere reduce fricțiunile tranzacționale și diferențele de finanțare. În plus, sistemul bancar bulgar se află sub supraveghere BCE prin mecanismul de cooperare strânsă încă din 2020, ceea ce întărește cadrul de guvernanță.
Pentru a înțelege impactul de piață, merită să privim performanța Bursei de Valori Sofia în anul premergător și în pragul schimbării. În 2025, Bursa a raportat un turnover anual de circa BGN 1,20 miliarde, cel mai ridicat din ultimii 12 ani, iar indicele SOFIX a avansat cu aproximativ 29,5% pe întreg anul, accelerând în decembrie. Pentru un investitor orientat pe alocare în regiune, acestea sunt semnale de lichiditate, sentiment și interes crescut, pe fondul vizibilității mai mari generate de adoptarea euro. Desigur, o parte din creștere reflectă evaluări și fluxuri locale, dar tabloul rațional arată că piața bulgară a intrat în 2026 cu momentum pozitiv.

Adoptarea euro răspunde la două întrebări fundamentale pentru un investitor: care sunt efectele asupra inflației/ prețurilor și cum se schimbă prima de risc. Exemplul din Croația – țară care a trecut la euro în 2023 – indică un impact one‑off redus asupra inflației totale: estimarea Eurostat pentru primele luni arată o contribuție neglijabilă la rata anuală, cu un efect lunar semnificativ doar în ianuarie 2023 și nesemnificativ ulterior; presiunile sunt punctuale (mai vizibile la restaurante/hoteluri și alcool/tutun), nu un fenomen de trend. Prin analogie, cazul Bulgariei a fost gestionat cu prețuri duale, campanie de informare și controale, iar în primele săptămâni Eurogrupul a notat o tranziție „fără probleme majore”.
La nivel macro, intrarea în euro poate reduce volatilitatea ratelor, costurile de hedging și primele de credit, mai ales într-o economie deja aliniată la BCE. Analiza pe CEE sugerează că țările din euro au avut, în medie, volatilitate mai scăzută a dobânzilor, o normalizare mai rapidă a inflației după șocul energetice. Pe termen lung, unificarea monedei favorizează comerțul, transparența prețurilor și concurența. Pentru investitorii instituționali, aceste ancore îmbunătățesc evaluările prin scăderea ratelor de actualizare și cresc baza potențială de capital.
Privind sectoarele listate la Sofia, există câteva repere concrete. Tehnologie/IoT: Shelly Group (fosta Allterco), companie bulgară cu listare și la Frankfurt, a raportat în 2025 o creștere preliminară a veniturilor de ~40% (≈ EUR 149,7 milioane) și a confirmat ținta de ~EUR 200 milioane pentru 2026; în S1 2025, veniturile au urcat cu 29% și marja EBIT s‑a situat în jurul a 22–25%. Pentru un investitor, un emitent cu expunere masivă la venituri în euro și lanț de distribuție european se potențează într‑un mediu cu monedă unică; riscul valutar dispare, iar multiplii comparați pe peer‑group european devin mai relevanți.
Farma & distribuție: Sopharma, grup integrat producție‑distribuție, a raportat pentru 2025 dinamici solide pe vânzări și profitabilitate în T1‑T3, cu comentarii de piață care evidențiază creșterea în Bulgaria și piețe externe și o disciplină operațională îmbunătățită (EBITDA +~26% în analiza Q1, net profit +~40%). Într‑o piață cu îmbătrânire demografică și cerere defensivă, adoptarea euro tinde să coboare costul capitalului pentru capex și M&A și să faciliteze licitațiile transfrontaliere. Pentru un investitor, reduceri incrementalizate ale spreadurilor și acces la finanțare în euro pot ridica valorile terminale în DCF.
Industrie/energie stocată: Monbat, producător de baterii și grup cu operațiuni de reciclare, a înregistrat în T3 2025 un reviriment față de trimestrele anterioare (venituri +4,6% y/y). Concomitent cu restructurarea scadențelor unei părți din datorie; totuși, presiuni pe marje și mix de vânzări au persistat. Profitul standalone H1 2025 a scăzut ~46% y/y pe fondul volumelor și prețurilor la plumb. Pentru un investitor, intrarea în euro nu rezolvă automat probleme structurale, dar poate eficientiza finanțarea datoriei, reduce discountul de țară și sprijină rentabilitatea proiectelor Li‑ion, dacă managementul execută pivotul strategic.

O comparație utilă pentru un investitor din România este cu Bucharest Stock Exchange în 2025: indicele BET a avut o performanță istorică, +46% price return și ~+55% cu dividende, cu un leadership clar al energiei și utilităților (Transgaz +180%, Transelectrica ~+97%, Electrica ~+98%, Romgaz ~+93%), în timp ce Hidroelectrica a avut un an mult mai modest (+~2% în 2025, cu update‑uri Q3 arătând profit în scădere pe baza unui an hidrologic nefavorabil). Pentru un allocator regional, contrastul subliniază că intrarea în euro a Bulgariei poate crea un ciclu de re‑rating asemănător cu efectul de convergență resimțit în România odată cu maturizarea pieței și creșterea bazei de investitori, chiar dacă România încă nu e în ERM II.
Din perspectiva politicilor publice, adoptarea euro aduce discipline suplimentare: ancorarea la regulile fiscale ale UE, raportarea în cadrul Eurosistemului și acces (direct sau indirect) la instrumentele BCE (linie ELA prin BCN, operațiuni de refinanțare, etc.). Deși Bulgaria era deja într‑un board care alinia politica monetară la BCE, statutul de membru euro elimină incertitudini reziduale și consolidează cadrul pentru rating suveran. Pentru companiile listate, costurile de împrumut în euro pot coborî incremental. Investitorii instituționali cu mandate „Eurozone‑only” pot acoperi acum și Sofia, crescând potențialul de free‑float absorbit.
👉 Cele mai bune acțiuni de la Bursa de Valori București (BVB)
Să coborâm la nivel de tactici de portofoliu în Bulgaria. În tehnologie/IoT, tema „hardware + cloud” rămâne un cal de bătaie: companii cu recurență, baze de utilizatori în expansiune în UE și monetizare prin servicii pot beneficia de spreaduri mai mici și evaluări aliniate la comparabilele vest‑europene. În farma, genericele cu scală regională și acces la canale de distribuție în euro pot crește marjele prin optimizarea costului capitalului și a capitalului de lucru; watchlist: ritmul de cash‑conversion și expunerile la piețe estice. În industrie, tranziția energetică și reciclarea pot oferi catalizatori. Execuția financiară (rotația stocurilor, hedging pe metale, managementul datoriei) e decisivă; investitorul trebuie să ceară KPIs clare pe marje și pipeline‑ul Li‑ion.
Ce riscuri noi apar? În primul rând, politice. Bulgaria a traversat episoade de proteste și volatilitate politică în 2025, chiar înainte de adoptare. Euro reduce riscul monetar, dar nu substituie reformele de guvernanță sau disciplina bugetară. În al doilea rând, convergența la euro presupune acceptarea unui regim unic de politică monetară. În al treilea rând, percepția publică asupra „scumpirilor” poate stimula inițiative de control al prețurilor cu efecte adverse pe ofertă, dacă sunt prost calibrate.
🧭 Top strategii de investiții pe termen lung
Cum se vede din România? 2025 a validat că piața locală poate livra randamente excepționale în absența adoptării euro, dacă există narative puternice (energie, dividende, guvernanță). Rapoartele BCE au arătat limpede că România era încă departe de criteriile de preț, deficit și compatibilitate legislativă. Administrația a vorbit de intrare în ERM II abia după consolidare fiscală. Tintele de 2026/2029 au devenit treptat nerealiste. Morala pentru alocatori: dacă România accelerează convergența, pragul de rerating al activelor în lei ar putea fi atins pe o fereastră de 3–5 ani; dacă nu, discountul de risc rămâne persistent, chiar cu un 2025 excepțional la BVB.

Pentru investitorii în energie pe BVB, povestea rămâne diferențiată: Romgaz a livrat aprecieri semnificative în 2025, pe fondul mixului de prețuri și proiecte (inclusiv Neptun Deep în calendarul 2027). Hidroelectrica a traversat un an operational dificil din cauza hidrologiei, cu scăderi ale marjelor și profitului la 9 luni. H2O rămâne un emitent defensiv cu lichiditate ridicată și dividend potențial consistent. Pentru un portofoliu comparativ BG‑RO, ideea-cheie este diversificarea între energie „reglementată/transport” (TEL, TGN), producție clasică și „verzi”, corelată cu prognoze meteorologice și dinamica prețurilor la electricitate/ gaze.
În sectorul bancar, 2025 a fost foarte bun pentru Banca Transilvania, cu profit net 9M de ~RON 2,92 mld (+7,9% y/y) și îmbunătățiri pe eficiență și raport credite/depozite >65%. Taxarea suplimentară din 2025 a temperat puțin dinamica, dar nu a inversat trendul. Pentru Bulgaria, intrarea în euro ar putea aduce scădere graduală a costului de finanțare și o adâncire a pieței obligațiunilor. Euro ar susține volumul și calitatea activelor. Un investitor regional poate balansa expunerea bancară între RO (creștere volumică) și BG (beneficii euro, spreaduri mai mici), urmărind cost of risk. Poți construi un portofoliu diversificat internațional prin Interactive Brokers.
Pe BVB, 2025 a fost un an‑etalon: indici record, active sub administrare în creștere pentru ETF‑uri (ETF BET Patria‑Tradeville ~+53% în 2025). Capitalizare totală >RON 500 mld și extinderea bazei de retail spre 300.000 investitori. Dacă România ar demara credibil drumul spre euro, se pot aștepta multipli mai mari pe sectoarele reglementate, spreaduri mai mici pe corporate bonds și cerere suplimentară de la fonduri „mandat euro”. Până atunci, însă, temele locale – utilități cu dividende, infrastructură de transport energie, digitalizare în bănci – rămân motoare valide de alpha.
Câteva exemple BG/RO pentru următoarele 12–24 luni.
👉 Acțiuni de Valoare: Ghid pentru Value Investing
Cum să te poziționezi ca investitor orientat pe Bulgaria în contextul euro? Un cadru util este „barbell”. Pe o parte, expunere la calitate și nume cu moat: tehnologie cu creștere profitabilă, farma/distribuție disciplinată, utilități cu vizibilitate la cash. Pe cealaltă, selecție oportunistă în turnaround industriale cu catalizatori clari (restructurare datorie, contracte, pivot către Li‑ion). În centru, un cash buffer pentru a profita de episoadele de volatilitate politică. În plus, intrarea în euro justifică o pondere mai mare de euro‑credit local (BG corp/sov) pentru a prinde compresia de spreads.
Pe termen mediu, cel mai mare impact pentru evaluări poate veni din fluxurile noi: accesul la mandate „Euro Area” și o creștere a ponderii Bulgariei în strategiile pan‑europene. De regulă, după adoptare, free‑floaturile tind să rotunjească gradual pe măsura unor oferte secundare. ETF‑urile tematice pot crea cerere mecanică. Pentru investitorii activi, asta înseamnă coregrafierea intrărilor înainte de includerile cheie și o gestionare atentă a lichidității la ieșire.

Implicațiile pentru inflație și prețuri într‑un univers BG/RO: adoptarea euro în Bulgaria nu ar trebui să schimbe trendul mediu al HICP peste ceea ce generează energia și salariile. Ne putem astepta la ajustări cosmetice în unele servicii cu cash intens și la percepții de „rotunjire” în retail. Cadrul de supraveghere (afișaj dual, interdicția scumpirilor nejustificate) limitează abuzurile. În România, fără euro, dinamica prețurilor rămâne dominată de politici fiscale, piața muncii și reglementări în energie. Intrarea în ERM II și convergența nominală ar tinde, în timp, să reducă volatilitatea și să ancoreze mai bine așteptările. Pentru ambele piețe, stock‑picking‑ul pe calitatea managementului și reziliența modelului de business rămâne determinant.
👉 TBI Bank – Avantaje si dezavantaje
Ce pot învăța investitorii români care se uită la un scenariu de trecere la euro pentru România? Mai întâi, realitatea criteriilor: raportul BCE 2024 arăta depășiri la inflație și deficit, iar România nu este în ERM II. Ținte politice optimiste (2026/2029) au fost contrazise de date, iar consensul lucide spune „post‑2030” ca scenariu plauzibil. Însă, odată întrat în ERM II și pe traiectorie credibilă de consolidare fiscală, efectul de anunț singur poate declanșa interes instituțional, comprimând primele pe lei și stimulând listările. Experiența Bulgariei arată că o comunicare credibilă, afișaj dual și protecția consumatorului pot atenua riscul de percepție.
Concluzia pragmatică pentru un investitor: trecerea Bulgariei la euro este un catalizator pozitiv, dar nu o baghetă magică. Beneficiile cele mai tangibile – reducerea riscului valutar, costul mai mic al capitalului, accesul la un bazin mai mare de investitori – vor filtra în evaluări în timp, mai rapid acolo unde companiile au creștere, guvernanță solidă și cash‑flow predictibil. În România, lecția este dublă:
1) și fără euro, o piață poate performa excelent dacă are teme clare și oferă randamente prin dividende și capex cu ROIC bun;
2) trecerea la euro, odată credibilă, poate adăuga un strat suplimentar de cerere și multipli, cu condiția unei consolidări fiscale reale. Portofoliul optim regional în 2026 pare a fi acela care combină „beta‑ul” Bulgariei post‑adoptare cu „alfa‑ul” selectiv din România, arbitrand diferențele de ciclu și de politici.