Venit fix

Contrar a ceea ce pot crede multe persoane, țările din întreaga lume, inclusiv România, nu se finanțează exclusiv prin impozite, ci dispun de mai multe instrumente prin care obțin capitalul de care au nevoie. Acestea sunt obligațiuni de stat, sau titluri de stat.
Aceste instrumente sunt emise de Guvern și puse la dispoziția publicului larg. Astăzi ne vom concentra doar pe obligațiunile de stat.
Înainte de a începe, este esențial să înțelegem ce este un activ de venit fix și cum se diferențiază de unul de venit variabil. Să explicăm pe scurt: un activ de venit fix este un fel de împrumut emis de un agent economic cu scopul de a obține un anumit capital pentru a-și finanța activitatea.
Emitentul va recompensa pe oricine achiziționează titlurile pe care le-a emis prin plata unei anumite sume de bani. De obicei, aceste cupoane sunt plătite anual. Pe lângă plata acestor cupoane, emitentul se angajează să returneze capitalul pe care inițial l-a împrumutat investitorului la data de scadență a titlului.
Pe scurt, obligațiunile de stat sunt titluri de venit fix emise de guvern pentru a se finanța. Ca întreprinderile, statul poate pune la dispoziția publicului larg o parte din datoria sa pentru ca investitorii să o achiziționeze și să obțină un randament pentru aceasta.

Cum se spune, este un win-win: statul obține finanțarea de care are nevoie pentru a-și realiza diversele proiecte sau pentru a suporta anumite cheltuieli. De asemenea, publicul investește banii în aceste titluri și în schimb primește periodic o anumită sumă prestabilită.
Statul în mod obișnuit emite obligațiuni pentru a acoperi deficitul său. Dar merită menționat că autoritatea monetară poate utiliza aceste instrumente ca unelte pentru a controla masa de bani. Când obligațiunile sunt răscumpărate, lichiditatea în moneda locală crește deoarece deținătorii de obligațiuni primesc fonduri.
Fondurile primite pot fi investite sau cheltuite. În plus, când banii sunt depuși în bănci, aceste instituții pot acorda mai multe finanțări companiilor și persoanelor fizice, stimulând activitatea economică.
În ceea ce privește cele de mai sus, trebuie să luăm în considerare că în România politica monetară este determinată de Banca Naționala a României (BNR).
Pentru a înțelege mai clar mecanismul obligațiunilor de stat, să luăm următorul exemplu:
Statul român emite obligațiuni cu o valoare nominală de 100 lei, oferind o dobândă anuală de 2 lei per obligațiune. Un investitor care achiziționează aceste titluri va plăti prețul de emisiune (100 lei) și va primi 2 lei anual, pe durata stabilită, de exemplu, 5 ani.
La finalul perioadei de 5 ani, statul returnează investitorului suma inițial investită (100 lei), pe lângă dobânzile deja plătite anual. Aceasta este structura tipică a unei obligațiuni guvernamentale.
| Avantaje | Dezavantaje | ||
| ✅ Sunt potrivite pentru un agent cu puțină toleranță la risc deoarece posibilitatea de neplată este mică | ❌ Plătesc un tip de dobândă scăzut, comparativ cu alte alternative de investiții | ||
| ✅ Pot fi vândute pe piața secundară | ❌ Sunt supuse riscurilor menționate anterior, legate de inflație și de tipul de dobândă, de exemplu | ||
| ✅ Nu numai că se poate accesa prin cumpărarea directă, dar și prin intermediul fondurilor de investiții (care investesc la rândul lor în ele) sau ETF | ❌ Deși sunt active sigure, asta nu înseamnă că nu există țări care pot intra în incapacitate de plată |
| Avantaje | Dezavantaje |
| ✅ Sunt potrivite pentru un agent cu puțină toleranță la risc deoarece posibilitatea de neplată este mică | ❌ Plătesc un tip de dobândă scăzut, comparativ cu alte alternative de investiții |
| ✅ Pot fi vândute pe piața secundară | ❌ Sunt supuse riscurilor menționate anterior, legate de inflație și de tipul de dobândă, de exemplu |
| ✅ Nu numai că se poate accesa prin cumpărarea directă, dar și prin intermediul fondurilor de investiții (care investesc la rândul lor în ele) sau ETF | ❌ Deși sunt active sigure, asta nu înseamnă că nu există țări care pot intra în incapacitate de plată |
Obligațiunile au diferențe importante de luat în considerare iar cea mai importantă este maturitatea.
In România există două tipuri de titluri de stat: pe termen scurt si pe termen mediu si lung.

În România, piața internă de titluri de stat oferă o serie de opțiuni principale pentru investitorii de retail, fiecare având caracteristici concepute pentru a satisface o varietate de nevoi de investiții. Cele mai cunoscute tipuri de titluri de stat oferite publicului includ:
În plus față de acestea, pot exista și alte programe speciale sau emisiuni ocazionale, în funcție de nevoile de finanțare ale statului și dinamica pieței financiare.
La obligațiuni de stat se poate avea acces prin două căi:
👉 Cei mai buni brokeri pentru obligațiuni din România
Să vedem rapid prin ce căi putem achiziționa obligațiuni de stat în România.
👉 Cum să cumperi titluri de stat? | Siguranță și profitabilitate
Există riscuri legate de investițiile în titluri de stat? Da, investițiile în titluri de stat implică riscuri, cel mai important fiind riscul de credit. Acesta se referă la posibilitatea ca statul să nu își îndeplinească obligațiile financiare față de investitori. De-a lungul istoriei, mai multe țări au trecut prin faliment, ceea ce a dus la incapacitatea lor de a-și onora datoriile.
În general, deși depinde de fiecare țară, titlurile de stat sunt considerate mai sigure decât obligațiunile corporative, motiv pentru care randamentele lor sunt, de obicei, mai mici. Însă, principiul fundamental al investițiilor rămâne valabil: cu cât riscul este mai mare, cu atât randamentul potențial este mai ridicat.
Evenimente precum crize economice, conflicte militare, pandemii sau catastrofe naturale pot afecta stabilitatea și atractivitatea titlurilor de stat. Aceste riscuri influențează prețul de tranzacționare și randamentele, determinând fluctuații în funcție de încrederea investitorilor.
Ministerul Finanțelor include astfel de riscuri în prospectele de bază, subliniind impactul potențial al evenimentelor economice și politice asupra obligațiunilor guvernamentale.
Obligațiunile nu numai că prezintă riscul neplății, dar putem întâlni și alte riscuri relevante. Mai jos, atașăm cele patru cele mai importante:
| Tip Risc | Descriere | ||
| Riscul de dobândă | Prețurile obligațiunilor sunt influențate de fluctuațiile ratelor dobânzilor. Creșterea ratelor duce la scăderea valorii obligațiunilor pe piață. Acest risc afectează investitorii care doresc să vândă obligațiunile înainte de scadență. | ||
| Riscul de inflație | Inflația erodează puterea de cumpărare a veniturilor generate de obligațiuni. Dacă inflația crește, randamentul real al obligațiunilor scade, afectând investițiile în venit fix. | ||
| Riscul de lichiditate | Pe piața secundară, unele titluri de stat pot avea o lichiditate redusă, ceea ce îngreunează procesul de cumpărare sau vânzare rapidă a acestora fără pierderi semnificative. | ||
| Riscul valutar | Investițiile în obligațiuni emise în alte monede implică riscul fluctuațiilor cursului de schimb, ceea ce poate afecta randamentul final al investiției. |
| Tip Risc | Descriere |
| Riscul de dobândă | Prețurile obligațiunilor sunt influențate de fluctuațiile ratelor dobânzilor. Creșterea ratelor duce la scăderea valorii obligațiunilor pe piață. Acest risc afectează investitorii care doresc să vândă obligațiunile înainte de scadență. |
| Riscul de inflație | Inflația erodează puterea de cumpărare a veniturilor generate de obligațiuni. Dacă inflația crește, randamentul real al obligațiunilor scade, afectând investițiile în venit fix. |
| Riscul de lichiditate | Pe piața secundară, unele titluri de stat pot avea o lichiditate redusă, ceea ce îngreunează procesul de cumpărare sau vânzare rapidă a acestora fără pierderi semnificative. |
| Riscul valutar | Investițiile în obligațiuni emise în alte monede implică riscul fluctuațiilor cursului de schimb, ceea ce poate afecta randamentul final al investiției. |
Ratingul de credit al României, conform agenției Standard & Poor’s, a rămas constant în ultimii ani:
Acest rating indică un risc moderat, dar stabil, oferind un grad relativ ridicat de siguranță pentru investitorii interesați de titlurile de stat românești.

Investirea în produsele financiare implică un anumit nivel de risc.
România păstrează ratingul BBB-, dar cu o perspectivă negativă. Asta înseamnă că încrederea investitorilor este fragilă, iar riscul unei retrogradări a crescut.
Principalul motiv este lipsa de echilibru financiar: deficitul bugetar ajunge la 8,7% din PIB, în timp ce economia crește lent. În paralel, datoria publică se apropie de 60% din PIB, iar deficitul de cont curent arată o economie vulnerabilă extern.
În plus, instabilitatea politică afectează credibilitatea guvernului de a adopta reforme fiscale serioase. Anularea alegerilor prezidențiale și fragilitatea coaliției creează incertitudine, ceea ce îi îngrijorează pe investitori.
Totuși, România nu a fost retrogradată – încă. Acest lucru se datorează unor elemente-cheie: a fi parte din UE, un sistem bancar solid și scoruri ridicate la capitole precum statul de drept și lupta anticorupție. Acestea oferă o formă de garanție că, în ciuda dificultăților, România își va onora obligațiile financiare.
Însă, fără o corecție fiscală clară și credibilă, ratingul riscă să fie redus în continuare.
Cele mai sigure obligațiuni de stat sunt cele emise de Trezoreria Germaniei (Bundesrepublik Deutschland Finanzagentur GmbH). Acestea au cea mai înaltă calificare de calitate a creditului (AAA), ceea ce înseamnă că riscul de neplată pentru investitori este practic inexistent.
Insă titlurile de stat americane sunt considerate active fără risc, chiar dacă ratingul de credit al SUA a fost retrogradat de unele agenții la AA+.
Acest statut se datorează mai multor factori esențiali:
Chiar și în perioade de incertitudine economică, aceste obligațiuni sunt văzute ca un refugiu sigur. Sunt emise pe o perioadă de între 10 și 30 de ani. De asemenea, plătesc cupoane semestriale și valoarea lor nominală este de 1.000 $.
👉 În ce să investești 1.000 de euro în mod sigur?
Guvernul american emite de asemenea obligațiuni de economii ale Trezoreriei. Acestea sunt pe termen mai lung (plătesc dobânzi pentru treizeci de ani, conform surselor oficiale). De asemenea, în Statele Unite există notele Trezoreriei, care oferă scadență în doi, trei, cinci, șapte sau zece ani.
În final, exista titluri de stat protejate împotriva inflației, cunoscute mai bine sub numele de TIPS după numele lor în engleză (Treasury Inflation-Protected Securities). Acestea se caracterizează prin faptul că se ajustează la inflație, astfel încât dobânzile plătite periodic variază.
Acestea sunt cele mai sigure obligațiuni de stat de pe piață, clasificate în funcție de ratingul de credit și de stabilitatea economică:
| 1 | 🇩🇪 Germania | Bundesanleihen (Bunds) | AAA/AAA/AAA | Cea mai mare economie din Europa, stabilitate fiscală puternică. | |||||
| 2 | 🇱🇺 Luxemburg | Obligațiuni guvernamentale | AAA/AAA/AAA | Datorie publică scăzută, economie robustă, reglementare strictă. | |||||
| 3 | 🇨🇭 Elveția | Swiss Confederation Bonds | AAA/AAA/AAA | Politică fiscală conservatoare, economie stabilă și franc elvețian ca activ de refugiu. | |||||
| 4 | 🇳🇴 Norvegia | Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Fond suveran masiv, economie stabilă bazată pe resurse naturale. | |||||
| 5 | 🇸🇬 Singapore | Singapore Government Securities (SGS) | AAA/AAA/AAA | Centru financiar global, datorie publică scăzută, economie diversificată. | |||||
| 6 | 🇳🇱 Olanda | Dutch Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Politică fiscală solidă, piață financiară bine dezvoltată. | |||||
| 7 | 🇩🇰 Danemarca | Danish Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Stabilitate economică, datorie scăzută, monedă puternică. | |||||
| 8 | 🇸🇪 Suedia | Swedish Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Politici economice prudente, creștere economică stabilă. | |||||
| 9 | 🇦🇺 Australia | Australian Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Resurse naturale bogate, economie puternică și bine diversificată. | |||||
| 10 | 🇨🇦 Canada | Government of Canada Bonds | AAA/AAA/AAA | Piață financiară sigură, economie solidă, poziție globală puternică. |
| 1 | 🇩🇪 Germania | Bundesanleihen (Bunds) | AAA/AAA/AAA | Cea mai mare economie din Europa, stabilitate fiscală puternică. | |||||
| 2 | 🇱🇺 Luxemburg | Obligațiuni guvernamentale | AAA/AAA/AAA | Datorie publică scăzută, economie robustă, reglementare strictă. | |||||
| 3 | 🇨🇭 Elveția | Swiss Confederation Bonds | AAA/AAA/AAA | Politică fiscală conservatoare, economie stabilă și franc elvețian ca activ de refugiu. | |||||
| 4 | 🇳🇴 Norvegia | Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Fond suveran masiv, economie stabilă bazată pe resurse naturale. | |||||
| 5 | 🇸🇬 Singapore | Singapore Government Securities (SGS) | AAA/AAA/AAA | Centru financiar global, datorie publică scăzută, economie diversificată. | |||||
| 6 | 🇳🇱 Olanda | Dutch Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Politică fiscală solidă, piață financiară bine dezvoltată. | |||||
| 7 | 🇩🇰 Danemarca | Danish Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Stabilitate economică, datorie scăzută, monedă puternică. | |||||
| 8 | 🇸🇪 Suedia | Swedish Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Politici economice prudente, creștere economică stabilă. | |||||
| 9 | 🇦🇺 Australia | Australian Government Bonds | AAA/AAA/AAA | Resurse naturale bogate, economie puternică și bine diversificată. | |||||
| 10 | 🇨🇦 Canada | Government of Canada Bonds | AAA/AAA/AAA | Piață financiară sigură, economie solidă, poziție globală puternică. |
XTB România
Investește cu XTB, un broker rezident în România, și bucură-te de avantajele fiscale
⭐️ 8,75 /10
