Bursă
TVA-ul (Taxa pe valoarea adăugată) este un impozit aplicat pe consumul de bunuri și servicii. Deși este suportat de consumatori, acesta este colectat de firme și virat către stat, fiind considerat un impozit indirect.
Creșterea TVA este unul dintre cele mai importante impozite indirecte din economie. Deși, la prima vedere, TVA afectează doar consumul, nu și investițiile, realitatea este mai complexă. Pentru investitorii mici – fie că vorbim de persoane fizice care economisesc lunar, micro întreprinderi sau proprietari de imobile – o creștere a TVA are efecte indirecte și directe asupra bugetului personal, costurilor de investiție și randamentelor nete.
În 2025, România se confruntă cu presiuni bugetare și discuții privind majorarea TVA. Chiar și o creștere modestă (de exemplu, de la 19% la 21%) poate influența:
Pe parcursul anilor, cota standard de TVA din România a trecut prin mai multe ajustări de la 20% pana la 24%, ajungând în prezent la nivelul de 19%.
Chiar dacă această cotă de 19% se aplică celor mai multe bunuri și servicii oferite de companiile românești, există și excepții. Pentru anumite categorii speciale, legislația prevede aplicarea unor cote reduse de:
În prima parte a anului 2025, rata standard a TVA în România a fost 19%, cu rate reduse (9% pentru alimente, 5% pentru locuințe sociale etc.). Pentru investitorul mic, nu contează doar procentul, ci și timing-ul și excepțiile. De exemplu, dacă locuințele nu ar avea un nivel de 5%, impactul pe imobiliare ar fi fost mai mic. Dacă rata standard urcă la 21%, costurile de achiziție sau renovare cresc imediat.
TVA-ul influențează și direct investițiile, în funcție de tipul de activ. În imobiliare, de exemplu, toate componentele – materiale de construcție, manoperă, proiectare, autorizații – sunt taxate cu TVA. Pentru o persoană fizică, acest TVA nu este deductibil, deci devine parte din costul total al investiției. Asta înseamnă că randamentul net este mai mic, iar perioada de recuperare a investiției mai lungă.
În alte tipuri de investiții, regimul TVA variază. Serviciile financiare sunt în mare parte scutite de TVA (ex: tranzacții bursiere, fonduri mutuale), dar nu toate: custodia, consultanța financiară sau abonamentele digitale pot include TVA. În investițiile alternative, cum ar fi metalele prețioase, aurul de investiții este scutit de TVA, dar argintul nu. În cripto sau P2P lending, comisioanele platformelor pot include TVA, ceea ce reduce randamentul net al investiției.
Pentru o persoană fizică ce investește lunar, TVA-ul influențează capacitatea de economisire, deci și suma disponibilă pentru investiții. O creștere a TVA-ului înseamnă automat prețuri mai mari la bunuri și servicii de consum zilnic – alimente, utilități, transport, servicii medicale sau educaționale.
Această pierdere este adesea invizibilă, dar cumulativă. Într-un portofoliu de investiții construit prin contribuții lunare, fiecare sută de lei contează. Dacă TVA-ul mai mare reduce suma investită lunar, efectul compus este afectat, iar obiectivele financiare pe termen lung – cum ar fi independența financiară sau pensia privată – devin mai greu de atins. Astfel, TVA-ul devine un „cost de oportunitate” invizibil, dar real.
La nivel macro, o creștere a TVA-ului generează o inflație punctuală – adică o creștere bruscă a prețurilor în economie. Pentru a combate inflația, băncile centrale pot majora dobânzile de referință. Acest lucru afectează negativ prețul obligațiunilor (care scade când dobânzile cresc) și poate reduce evaluările acțiunilor, mai ales în sectoarele sensibile la costul capitalului. Astfel, chiar dacă TVA-ul nu te afectează direct în portofoliu, poate influența performanța piețelor financiare în ansamblu.
Exemplu:
Un ETF cu TER 1,50% crește la 1,55% din cauza costurilor → pe 10 ani, pierzi sute de lei la un portofoliu de 50.000 lei.
👉Ghid complet: Cum să investești într-un ETF?
👉 Citește și: Investiții în Aur: Ghid pentru Acțiuni, ETF-uri, Fonduri și Aur Fizic
👉 Împrumuturi de criptomonede: Ce sunt și care sunt cele mai bune platforme?
Iată un exemplu simplu pentru un investitor de rand:
1. Optimizează costurile investițiilor
2. Folosește forma juridică inteligent
3. Ajustează portofoliul
4. Protejează randamentul imobiliar
5. Atenție la active sensibile la TVA
6. Menține rata de economisire
Pentru un investitor recurent, majorarea TVA este, în general, mai puțin dăunătoare decât creșterea impozitului pe venituri. TVA afectează consumul și costurile indirecte, mai puțin randamentele investițiilor; în schimb, un impozit mai mare pe salarii, dividende sau câștiguri de capital reduce direct fluxul de bani disponibil pentru investiții și scade randamentul net pe termen lung, afectând puternic efectul compunerii.
Totuși, în sectoarele cu cerere sensibilă la preț, o majorare a TVA-ului poate reduce volumul vânzărilor și afecta indirect profitabilitatea. Însă o fiscalitate indirectă (precum TVA-ul), care poate fi gestionată mai flexibil, decât o fiscalitate directă care lovește direct în venit este de regula preferat de investitori.
Pentru un investitor de rand, TVA-ul este mai mult decât o taxă pe consum – este un factor care influențează capacitatea de economisire, costul investițiilor și chiar performanța piețelor. Creșterea TVA în 2025 nu reprezintă un dezastru pentru investitori, însă are efecte vizibile: reduce rata de economisire, majorează costurile asociate investițiilor și influențează mediul macroeconomic prin inflație și dobânzi mai ridicate. Cei mai expuși sunt investitorii în imobiliare și cei care utilizează numeroase servicii taxabile, în timp ce investitorii în titluri de stat și aur sunt relativ protejați. Succesul depinde de planificare atentă, optimizarea cheltuielilor și adaptarea portofoliului la noile condiții.
👉 Top strategii de investiții pe termen lung
👉Strategia Buy and Hold: Strategia pentru investiții pe termen lung
👉Cinci strategii de investiții cu opțiuni
👉Strategii pentru a proteja investițiile tale la bursă în 2025