Strategii de Trading

Există diverse strategii de investiții pe termen lung pe bursă. În acest articol, ne vom concentra pe cele mai importante strategii și investiții pe termen lung, cum ar fi: Warren Buffett, Piotroski score, CAN SLIM, formula magică a lui Greenblatt, Maximele lui Templeton și Portofoliul Permanent al lui Harry Browne.
Investiția pe termen scurt sau investiția pe termen lung? Care e mai bună?
Există investitori care optează pentru operațiunile pe termen scurt, adică investiții cu o durată nu mai mare de un an. Se bazeaza pe analiza tehnică.
Există și investitori care aleg investițiile pe termen lung (acelea în care se investește pentru a obține beneficii în cinci ani sau decenii mai târziu) folosind ca suport analiza fundamentală.
Nu există perioade exacte care să ne indice ce se consideră termen scurt, mediu și lung. Se cataloghează ca investiții pe termen scurt cele care au o durată aproximativă de pană la 1 an, în timp ce nu există o perioadă determinată de la care se stabilește că o investiție este pe termen lung.
Unii afirmă că după 5 ani nu mai este considerat termen mediu și devine termen lung. Pe de altă parte, unii spun că această schimbare are loc după 10 ani de la momentul investiției.
În general, în investițiile pe termen lung există o mai mare liniște la momentul luării deciziilor. Mai exact, nu este necesar să se ia decizii minut cu minut.
👉 Te poate interesa și: Analiza tehnică: Principii, teorii, grafice și indicatori
Investiția pe bursă este complet subiectiva. Ceea ce un investitor vede într-un fel, un alt investitor poate vedea în mod contrar și invers. Din acest motiv, fiecare investitor își realizează strategia în funcție de ceea ce consideră mai important. De asemenea, conteaza cât de advers sau predispus este la risc.
Din acest motiv, în investițiile pe termen lung există o multitudine de teorii sau tehnici pentru a realiza evaluarea unei companii și astfel a decide dacă este momentul să se cumpere acțiuni sau nu.
În continuare, vom analiza unele dintre aceste strategii de investiții pe termen lung.

Warren Buffett este considerat cel mai bun discipol al lui Benjamin Graham și, posibil, cel mai bun investitor din toate timpurile. Warren Buffett efectuează în mod normal operațiuni de investiții pe termen lung.
Toate deciziile sale de investiții se bazează pe “value investing”, iar pilonii pe care își fundamentează investițiile sunt următorii:
Marja de siguranță este esențială pentru reducerea riscului investițiilor și creșterea rentabilității acestora. Pe lângă asta, marja de siguranță influențează rentabilitatea viitoare a investițiilor, cu cât este mai mare marja de siguranță, cu atât va fi mai mare rentabilitatea viitoare a unei investiții.
Warren Buffett își bazează de asemenea investițiile pe o serie de puncte de bază:
Piotroski Score este o metodă de evaluare a calității unei companii folosind value investing, care permite investitorului să analizeze cele mai bune opțiuni pentru a realiza o investiție pe termen lung. Metoda publicată de Joseph Piotroski include 9 cerințe. Informațiile necesare pentru a efectua analiza pot fi obținute atât din contul de profit și pierdere, cât și din bilanțul contabil.
Fiecare punct îndeplinit de o companie adaugă un punct. Scorul maxim posibil este de 9 iar compania care obține acest scor este considerată compania perfectă.
Evident, găsirea companiilor care ating 9 puncte este foarte complicată. Prin urmare, Joseph Piotroski considera că companiile care au un scor mai mare de 7 pot fi incluse în portofoliul de valori. Dacă situația companiei se înrăutățește, scorul său va scădea. Dacă pierde pragul de 7 puncte, acea companie trebuie vândută.
Cele 9 puncte ale Piotroski Score sunt:
CAN SLIM este o filosofie de selecție, cumpărare și vânzare a acțiunilor, dezvoltată de William O'Neil, editorul Investors Business Daily. Succesul acestei metode este considerat mai mare în operațiunile de investiții pe termen lung. Numele său provine de la acronimul fiecărui punct al acestei strategii de investiții.
C = Current earnings (Venituri curente). Ar trebui să se achiziționeze doar acțiuni ale căror profit pe acțiune în ultimul trimestru a crescut față de exercițiul anterior.
A = Anual earnings (Venituri anuale). Compania aleasă ar trebui să fi arătat o creștere anuală bună în ceea ce privește profitul pe acțiune în ultimii cinci ani.
N = New (Nou). O'Neil consideră că o bună companie este aceea care a trecut prin schimbări. Ca schimbări se pot înțelege, numirea unei noi echipe de conducere, lansarea unui nou produs, poziționarea pe o nouă piață, sau stabilirea unui nou record în prețul acțiunilor.
S = Supply and Demand (Ofertă și Cerere). S reprezintă oferta și cererea. Analiza ofertei și cererii în metoda CAN SLIM susține că este mai ușor pentru o companie mică, cu un număr mai mic de acțiuni în circulație, să arate profituri excepționale.
L = Leader or Laggard (Lider sau În urmă). Este de o importanță vitală să distingem între companiile lider de pe piață și cele care se situează în urmă. În fiecare industrie, sunt întotdeauna companiile care aduc mari beneficii acționarilor și cele care sunt în urmă. O companie poate părea că are același produs și model de afaceri ca alte companii din sector, dar nu ar trebui să investim în acea companie, pur și simplu pentru că acțiunile par ieftine sau ne plac. Acțiunile ieftine sunt ieftine dintr-un motiv, de obicei pentru că sunt în urma pieței. Cumpărarea acum a unei acțiuni de la o companie lider poate fi mai scumpă, dar va merita pe termen lung.
👉 Investiții de Top în Acțiuni: Previziuni si analiză
I = Sponsorizare Instituțională. O'Neil recunoaște importanța companiilor cu un anumit sponsor instituțional. Practic, acest criteriu se bazează pe ideea că dacă o companie nu are niciun sponsor instituțional, există un motiv. CAN SLIM sugerează că merită să investești într-o acțiune care are cel puțin trei sponsori instituționali. Cu toate acestea, trebuie să fii atent dacă o mare parte din acțiunile companiei sunt deținute de instituții. CAN SLIM recunoaște că o companie poate fi “supracumpărată” și, când se întâmplă acest lucru, nu mai este momentul de a cumpăra. Dacă o acțiune are mulți proprietari instituționali, orice tip de știri proaste ar putea declanșa un vârtej de vânzări.
M = Direcția Pieței. Când se aleg acțiunile în care se va investi, este important să recunoaștem în ce tip de piață ne aflăm. Nu este același lucru să investești într-un bull market (în creștere) sau un bear market (în scădere). Dacă investitorii nu înțeleg direcția pieței, pot ajunge să investească împotriva tendinței și să-și compromită profiturile sau, chiar, să piardă semnificativ.
Sir John Templeton a fost fondatorul, în 1947, al organizației Franklin Templeton Investments. În prezent, este considerat unul dintre cei mai prudenți și respectați investitori din lume.

Departe de a urma niște linii directoare bazate pe rate și procente, cum este cazul altor strategii de investiții pe termen lung, John Templeton urma niște principii fundamentale care se bazează pe observarea comportamentului pieței. Maximele lui Templeton sunt următoarele:
👉 Tranzacționare | Ghid pentru a ști ce este și cum să începi
Joel Greenblatt susține că o acțiune pe bursă, pe termen lung, își dobândește valoarea reală în timp ce pe termen scurt, această acțiune poate fi alterată de emoții.
De aceea, strategia sa de investiții pe termen lung constă în a găsi companii bune la prețuri de chilipir, una dintre bazele value investing, prin formula sa magică:
Randamentul capitalului: EBIT / (Capital de exploatare net + Activ fix net)

O altă strategie de investiții pe termen lung foarte cunoscută este cea numită Portofoliul Permanent. Această strategie este în special destinată investitorilor cu un profil conservator. Se caracterizează prin simplitate, stabilitate și siguranță.
Acest portofoliu are patru valori diversificate: acțiuni, obligațiuni pe termen lung, aur și lichidități, cu scopul de a face față oricărei situații economice.
Investiția value sau în valoare este una dintre principalele strategii de investiții pe termen lung. Se bazează pe cumpărarea de active cu o valoare intrinsecă mai mare decât prețul actual. Această diferență se numește "marjă de siguranță".
Investitorul cumpără la un preț scăzut cu scopul ca acesta să se ajusteze până la atingerea valorii sale intrinseci, adică valoarea sa "reală". Acest tip de strategie este de obicei recomandată pentru companii mici și medii.
Această strategie de Growth, este o strategie de creștere. Scopul său este de a detecta anumite companii pe care investitorii le consideră că vor crește mult în viitor. Pot fi companii mari sau mici.
Strategia se bazează pe o analiză calitativă și pe factori precum importanța companiei în sectorul său de activitate, cota de piață și creșterea proiectată în piața sa potențială.
Această strategie are ca scop detectarea companiilor și sectoarelor care pe termen lung oferă oportunități de creștere și o proiecție de expansiune.
Strategia de investiții Momentum are ca scop achiziționarea activelor cu o bună performanță pe bursă în lunile anterioare, pentru a le vinde ulterior dacă proiecția lor este bearish. Această strategie încearcă să capitalizeze tendința activului.
Investitorii trebuie să analizeze aceste evoluții, folosind instrumente de analiză tehnică, pe baza graficelor care le permit să detecteze anumite modele pentru a anticipa care ar putea fi evoluția viitoare a unei valori pe baza prețurilor sale istorice.
Acest tip de strategie de investiții în dividende sau "DGI", în engleză, are ca scop investirea în companii care de obicei plătesc și distribuie o parte din profiturile lor acționarilor, astfel încât să obțină venituri pasive.
Investirea pe baza companiilor care plătesc dividende, dincolo de prețul acțiunii, strategia se bazează pe faptul că compania distribuie dividende. De obicei, se caută companii care distribuie dividende de ani de zile. Pe piața din SUA există un set de mari companii care de obicei își măresc dividendul în ultimii 25 de ani, printre care McDonald’s și PepsiCo, și nu sunt singurele.
👉 Citește și: top acțiuni cu dividende din România și Europa
Investirea în materii prime sau commodities are ca scop achiziționarea de aur, argint, investirea în petrol sau cupru, precum și în alte metale și commodities.
De exemplu, pot investi într-o companie din sectorul petrolier. Sau, chiar într-o mină care extrage aur sau cupru cumpărând acțiunile lor sau în commodities prin intermediul pieței futures.
O altă strategie este aceea de a investi în indici care replică evoluția unui anumit portofoliu de commodities prin intermediul fondurilor tranzacționate în bursă. Deși prețurile sunt în scădere, proiecțiile pe termen lung din diferite motive pot crește.