Bursă
Strategii pentru a proteja investițiile tale la bursă în 2025
Ce este riscul? Poate că tocmai simplitatea problemei este ceea ce ne conduce la eroare. Și uneori construirea unui portofoliu prea complicat este adevărata cauză a erorii. Fă-o în modul care îți este cel mai confortabil și ușor. Ceva pe măsura ta și unde poți minimiza riscurile și surprizele. În acest articol, vom prezenta patru strategii pentru a proteja investițiile tale la bursă în 2025.
Ce este gestionarea riscului pe bursă: strategii pentru a proteja investițiile
Gestionarea riscului este procesul de identificare, analiză și răspuns la factorii de risc pentru a evita sau minimiza impactul posibilelor pierderi ale valorii activelor noastre.
În contextul pieței de valori, gestionarea riscului se referă la strategiile și procedurile pe care investitorii le folosesc pentru a-și proteja portofoliile de pierderi. Există numeroase strategii pentru a proteja investițiile. Unele dintre aceste strategii comune includ diversificarea, decorelarea activelor sau limitarea capitalului în risc.
Înțelegând și aplicând aceste tehnici, investitorii pot contribui la atenuarea riscurilor asociate investițiilor pe bursă. În continuare, vom vedea 4 strategii pentru a proteja investițiile.
Strategii pentru a proteja investițiile: Investește în companii pe care le cunoști
Peter Lynch este un investitor, manager de fonduri de investiții și filantrop american. Ca manager al Magellan Fund de la Fidelity Investments între 1977 și 1990, Lynch a obținut o medie de 29,2% rentabilitate anuală. Astfel, a reușit să dubleze sistematic indicele bursier S&P 500, transformându-l în cel mai performant fond de investiții din lume.
Și care este sfatul său pentru a investi cu succes? Investește în companii pe care le cunoști și în produse pe care le folosești zilnic.
Fără îndoială, ceva cu care ai un contact obișnuit îți oferă noțiuni destul de clare despre succesul acelui produs și al companiei. De asemenea, este adevărat că uneori apar variabile foarte greu de luat în considerare anterior. Totuși, în general, este mai bine să cunoști și să fii utilizator al produselor în care investești decât să nu fii.
👉 Cum se clasifică companiile? Tipuri de companii potrivit lui Peter Lynch
De exemplu, tu ce folosești? Mac sau PC?
Cei care folosesc Mac sunt la fel de „fani” ca și cei care folosesc PC. Singura diferență este că Mac, în sine, este deja un brand. În timp ce PC-ul este ceva foarte generic și nu toate mărcile au aceleași caracteristici.
Îți place Mac de la Apple? De ce? Coca-Cola sau Pepsi? De ce îți place exact? Gillette sau aparat electric? BMW sau Benz? Honda sau Yamaha? Ce părere ai despre noile lor produse?
Acestea, dar și alte întrebări merită să fie luate în considerare atunci când te gândești să cumperi active ale unei companii.
Imaginează-ți că în curând o marcă de motociclete sau de computere ansează un nou produs pe piață despre care toată lumea vorbește. Acesta este fără îndoială un indicator foarte precis.
Amintește-ți că doar acele companii pe care le cunoaștem cu toții, solide și robuste, ajung să devină cele care merită a fi luate în vedere.
Strategii pentru a proteja investițiile: Diversificare
Unii își joacă totul pe roșu sau pe negru. Dar pentru cei care doresc active fiabile, sigure și profitabile, este importantă stabilirea unei strategii sigure. Cel mai important este să diversificăm și să nu punem toate ouăle în același coș. Nu contează că crezi că acel activ anume este exact cel care va crește ca spuma.
Dacă se dovedește că te înșeli, căderea poate fi uriașă. Așa că, mai bine să previi decât să regreți mai târziu. Diversificarea este modalitatea de a minimiza riscurile.
Diversificare pe companii
Aceasta constă în distribuirea capitalului total care se dorește a fi investit între diferite companii în loc de a-l aloca unei singure companii. De exemplu, în loc să investești 20.000 de euro în acțiuni Apple, poți investi pachete de 5.000 de euro în 4 companii diferite din indicele NASDAQ.
Diversificare temporală
În cadrul diversificării, aceasta înseamnă a face o serie de investiții periodice în loc de o investiție punctuală. Cu alte cuvinte, aceasta reprezintă investiția clasică de a aduce un capital inițial considerabil. Mai apoi, se vor face contribuții lunare, cu ideea de a beneficia de dobânda compusă pe termen lung. În acest fel, reușim să echilibrăm prețul nostru mediu de cumpărare, ceea ce neutralizează fluctuațiile pieței și evită cumpărarea la un vârf.
După cum știm, există 5 tipuri de trading:
- Scalping sau trading de minute
- Swing trading (operațiuni săptămânale)
- Position trading sau Value investing (investiție pe termen lung)
📈 Cum să tranzacționezi Forex | Ghid complet
Diversificare pe sectoare
Fiecare dintre sectoarele care compun piața actuală prezintă caracteristici și un comportament specific în fața diferitelor cicluri economice. Acest criteriu de diversificare oferă posibilitatea de a compensa impactul negativ pe care îl poate genera un anumit sector asupra întregii investiții. Într-adevăr, în sectoare influențează diferite variabile, cum ar fi impactul prețului petrolului, gazului – sau chestiuni de geopolitică. Diversificarea pe sectoare este o modalitate foarte eficientă de a reduce riscul.
Sectorul Sănătății
Sectorul sănătății este format din acțiuni ale companiilor implicate într-o varietate de industrii legate de sănătate. De la producători farmaceutici până la dispozitive medicale și furnizori de servicii de îngrijire a sănătății. De asemenea, aici sunt incluse și acțiuni de biotehnologie și companii de asigurări. Exemple de companii mari de îngrijire a sănătății includ Johnson & Johnson, Pfizer, UnitedHealth Group și Roche Holding.
Sectorul materialelor
Sectorul materialelor include companii dedicate fabricării materialelor de construcție. De asemenea, aici se află și produse chimice, hârtie, sticlă. Totodată, regăsim și companii specializate în fabricarea hârtiei și produselor forestiere, și companii metalurgice și miniere. Unele dintre cele mai mari companii de materiale din lume includ DuPont, Basf și The Sherwin-Williams Company.
Sectorul imobiliar
Sectorul imobiliar include companii care dezvoltă sau administrează bunuri imobiliare. Acest sector include, de asemenea, societăți de investiții imobiliare (REIT). Acestea sunt companii care cumpără multiple active generatoare de venituri, cum ar fi clădiri de birouri și hoteluri. Unele dintre cele mai mari companii imobiliare includ American Tower, Simon Property Group, Prologis și Crown Castle.
👉 Cele mai bune REIT: investiții în imobiliare cu ETF
Sectorul de consum de bază
Sectorul de consum de bază include companii implicate în alimente, băuturi și tutun. De asemenea, aici avem și producători de articole pentru casă și produse personale. Deoarece acestea sunt bunuri și servicii de care consumatorii au nevoie, indiferent de situația financiară actuală, sunt considerate un sector defensiv. Cele mai mari companii de consum de bază includ Walmart, Procter & Gamble, Nestle și The Coca-Cola Company.
Sectorul de consum discreționar
Sectorul de consum discreționar este cunoscut și sub numele de consum ciclic. Acesta include companii implicate în industriile de retail, comerț electronic, hotelier, articole de lux și de agrement și călătorii. Spre deosebire de bunurile de consum de bază, aceste bunuri și servicii sunt, în general, cele pe care consumatorii le doresc, dar nu neapărat trebuie să le aibă. Cele mai mari acțiuni de consum discreționar includ Tesla, Toyota, Nike, Booking și Home Depot.
Sectorul de servicii publice
Sectorul de utilități include companii care oferă clienților servicii publice, cum ar fi apă, electricitate și gaz. Deoarece utilitățile sunt considerate esențiale pentru viața de zi cu zi, sectorul utilităților este, de asemenea, considerat în general ca un sector defensiv. Unele dintre cele mai mari companii de utilități includ NextEra Energy, Duke, American Electric Power și The Southern Company.
Sectorul energetic
Sectorul energetic cuprinde companii implicate în explorarea, producția, rafinarea și vânzarea resurselor energetice, inclusiv petrol și gaze naturale. De asemenea, aici sunt și companii care oferă servicii acestor industrii. Sectorul energetic include unele dintre cele mai mari companii energetice din lume, cum ar fi Exxon Mobil, Chevron, Cameco și Saudi Aramco.
Sectorul industrial
Sectorul industrial poate include companii care sunt implicate într-o gamă largă de industrii. Aici este vorba despre construcția și ingineria de mașini industriale, aerospațială și de apărare, și echipamente electrice. Unele dintre cele mai mari companii industriale din lume includ Boeing, Honeywell, Caterpillar, United Parcel Service și Union Pacific.
Sectorul serviciilor de comunicații
Sectorul serviciilor de comunicații include furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi rețelele de telecomunicații wireless. De asemenea, cuprinde companii de media și divertisment, inclusiv companii de radio și televiziune mai vechi Totodată, include și companii mai noi de media interactive și internet. Exemple de mari companii de servicii de comunicații includ Alphabet, Facebook, Tencent și Disney.
Sectorul financiar
Sectorul financiar include o gamă largă de companii financiare. De la bănci de investiții la bănci comerciale, companii de asigurări și furnizori de servicii financiare, precum și companii de gestionare a activelor și brokeri financiari. Sectorul financiar include unele dintre cele mai mari companii financiare din lume. Nume din această categorie sunt Visa, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Berkshire Hathaway și Bank of America.
Sectorul tehnologic
Sectorul tehnologic include multiple subsectoare și industrii. Aici găsim de la producători de semiconductori la furnizori de software și hardware, precum și acțiuni de internet și cloud computing. Sectorul include companii cu unele dintre cele mai mari capitalizări de piață din lume. Astfel, se regăsesc nume precum Apple, Microsoft, Nvidia, Adobe și Amazon.
Diversificare geografică
Deși economia devine din ce în ce mai globalizată și interconectată, comportamentul financiar al fiecărei țări continuă să prezinte propriile particularități și tendințe. Împărțirea capitalului în diferite regiuni geografice permite diluarea riscului ca într-una dintre regiuni să apară o încetinire. La nivel de investiții, lumea este împărțită în regiuni. Printre acestea avem America de Nord, America Latină, Europa, zona Euro, Africa, Asia Pacific sau Japonia.
Investiția în indici bursieri poate fi o idee foarte bună dacă este înțeleasă politica internațională și macroeconomia.
Diversificare combinată împotriva riscului
O strategie împotriva incertitudinii și riscului este să se amestece toate tipurile de diversificări. De exemplu, dacă se cumpără o companie dintr-un sector din România, am putea proceda la cumpărarea unei alte companii. Aceasta trebuie să fie dintr-un alt sector diferit dintr-o altă țară sau chiar dintr-o altă zonă economică.
💡 Cele mai bune acțiuni cu dividende: România, Europa și SUA
Pe lângă aceasta, odată ce s-a realizat o astfel de diversificare, putem cumpăra un ETF indexat la un indice. În acest mod, putem începe să facem mici contribuții lunare și să beneficiem cât mai curând posibil. Și acest fapt ne duce inerent la următoarea strategie în cauză.
👉 Cele mai bune Fonduri și ETF-uri Românești
Investiția în acțiuni „necorelate”
Această strategie este o altă opțiune. S-ar putea folosi jumătate din capitalul disponibil și să-l împărțim în două părți. Una ar fi destinată indicilor din anumite țări și cealaltă parte, companiilor din sectoare cu puțină legătură între ele. De exemplu:
- Emergente + Energie
- Europa + Comunicații
- America + Servicii publice
În acest fel, investind în acțiuni sau ETF-uri necorelate reușim să diversificăm riscul pe scară largă. Acest aspect este crucial întrucât, dacă un anumit sector, țară sau indice scade, nu trebuie să afecteze restul investițiilor.
De exemplu, dacă în 2021 am fi investit în unele FAANG și în același timp într-o companie extractoare de litiu, după scăderile din 2022, s-ar fi obținut scăderi puternice în sectorul tehnologic. Totuși, rentabilitatea pozitivă în sectorul litiului ar fi atenuat scăderea valorii totale a portofoliului.
Cu toate acestea, începerea acestei strategii necesită un anumit grad de autocunoaștere și control personal. Este important să alegem ce dorim să prioritizăm. Cu rentabilitatea pe termen scurt ne asumăm un risc mare (și de multe ori ducând la pierderi), iar cu cea pe termen lung, lucrurile sunt mai puțin volatile
Regula de 5%
Regula de 5% spune că un investitor nu ar trebui să riște niciodată mai mult de 5% din portofoliul său.
Totuși, care este riscul unui portofoliu? Înseamnă că nu ar trebui să investim mai mult de 5% din fondurile noastre? În niciun caz.
Regula de 5% de risc în portofoliu înseamnă că poziția pe care o riscăm din fiecare dintre activele noastre investite nu va depăși niciodată 5% din capitalul nostru destinat investiției.
Și cum se poate asigura un astfel de nivel de protecție? Prin intermediul stoploss-urilor. De fiecare dată când deschidem o poziție, trebuie să știm punctul exact în care vom fixa stopul de pierderi. Capitalul care rămâne între punctul de intrare și punctul în care este fixat stopul, este capitalul care este cu adevărat în joc. De asemenea, capitalul în risc, conform acestei reguli, nu ar trebui să fie niciodată mai mare de 5% din totalul sumei pe care o avem destinată investiției.
Și de ce un procentaj atât de restrâns de 5%? Întrucât cu cât pierzi mai mult pe bursă, pe termen lung, cu atât este mai greu de recuperat. Adică, dacă riscăm și pierdem 5%, vom avea nevoie de mai mult de acel 5% profit pentru a reveni la același nivel.
👉 La ce oră se deschide și se închide bursa?
Cu toate acestea, dacă pierdem 30%, rentabilitatea necesară pentru a reveni la punctul de plecare va trebui să fie de 42%. Și dacă pierdem 70% din portofoliul nostru, va trebui să recuperăm 233%. Mai mult decât dublu.
Această strategie ne indică faptul că o gestionare a riscului minim, va implica pierderi minime. Totuși, există și posibilitatea de a obține profituri mari. Odată ce am eliberat acest risc, va trebui doar să lăsăm profiturile să curgă până când se schimbă tendința. Întotdeauna este esențial să ajustăm stoploss-ul nostru la 5% din capitalul investit.
💡 Începe cu ghidurile noastre
